Confruntată cu creşterea datoriiei publice şi amânarea asistenţei macrofinanciare din partea UE, Guvernarea a elaborat un proiect de raţionalizare a cheltuielilor bugetare. În special vor fi examinate cheltuielile în domeniul educaţiei pentru a fi diminuate cu 5-10% în următorii ani. Asta ar însemna o reducere cu câteva sute de milioane lei pe an.

 

„În cadrul procesului de raţionalizare a cheltuielilor pentru 2018, vor fi examinate cheltuielile în domeniul educaţiei, pentru a se determina dacă activităţile din acest sector sînt desfăşurate în mod eficace şi eficient şi pentru a identifica eventualele măsuri de economisire ce urmează a fi incluse în bugetul pentru 2020”, susţine Ministerul Finanţelor în Nota de concept privind raţionalizarea cheltuielilor publice, notează mold-street.com.

Iniţiativa urmează a fi aprobată de Guvern chiar în şedinţa din 1 august 2018 şi e pe contrasens cu ceea ce promitea la finele anului trecut guvernul şi Partidul Democrat.

Reducere de cheltuieli cu introducere de noi taxe în educaţie

Scopul propus al acestei iniţiative, este de a contribui la atingerea obiectivelor bugetar-fiscale pe termen mediu şi de a crea spaţiu fiscal pentru noi reforme şi iniţiative de politici.

Raţionalizarea cheltuielilor va cuprinde învăţământul superior şi cel profesional tehnic: universităţi, colegii, centre de excelenţă, şcoli profesionale şi alte instituţii subordonate Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC), Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Pentru a stabili care cheltuieli ar urma să fie raţionalizate va fi efectuată o analiză în cadrul căreia ar urma să fie identificate cheltuielile cu prioritate redusă şi cele ineficiente care pot fi redirecţionate spre alte sectoare.

La fel se preconizează identificarea măsurilor de simplificare a aranjamentelor administrative, introducerea de taxe sau de a le majora pe cele existente, eliminarea dublărilor de cheltuieli etc. Guvernul va institui şi un Comitet interministerial de raţionalizare a cheltuielilor publice.

Vor să facă economii de până la 200 milioane lei

În cadrul analizei de cheltuieli, urmează a fi identificat un pachet de măsuri cu potenţial de obţinere a economiilor cu până la 10%, dar nu mai puţin de 5% din portofoliul de cheltuieli pentru 2020 şi 5% pentru următorii 3 ani), care urmează a fi prezentat miniştrilor spre examinare.

În cazul în care vor fi agreate economiile respective, Ministerului Educaţiei, de comun acord cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii, “i se va permite redirecţionarea acestora către cheltuieli mai eficace şi mai eficiente, în scopul realizării priorităţilor guvernamentale”.

Datele Ministerului Finanţelor relevă că în anul 2018, bugetul total pentru educaţie este planificat în sumă de 10,4 miliarde lei, din care circa 2,07 miliarde lei pentru colegii, universităţi şi şcoli profesionale. Astfel o eventuală raţionalizare cu 10% a cheltuielilor la aceste instituţii ar putea avea un efect de circa 200 de milioane lei.

De notat că în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018 nu există nicio menţiune despre o posibilă raţionalizare în sectorul educaţiei. La fel nici în planul Ministerului Educaţiei pentru anul 2018.

În acelaşi timp în perioada 24 ianuarie-7 februarie 2018, în Republica Moldova a fost o misiune FMI de asistenţă tehnică privind raţionalizarea cheltuielilor publice, care a vizitat şi consultat mai multe autorităţi.

“Este un exerciţiu foarte util şi important pentru toate autorităţile. Sporirea gradului de eficienţă în utilizarea banilor publici este obiectivul major pentru toţi reprezentanţii autorităţilor publice”, susţinea atunci Secretarul general de stat al Ministerului Finanţelor, Ion Chicu.

Frauda bancară şi suspendarea finanţării

Una din justificările principale pentru raţionalizarea cheltuielilor este frauda bancară care a dus la creşterea semnificativă a datoriei publice. În special e menţionată datoria emisă pentru ajutorarea sectorului bancar aflat în dificultate, adică a garanţiilor de 13,5 miliarde lei, emise de Guvernul Leancă şi Gaburici, transformate în anul 2016 în datorie publică.

Un alt factor este scăderea abruptă a sprijinului bugetar sub formă de granturi externe. În acest sens este elocventă amânarea alocării asistenţei macrofinanciare de către UE.

La acestea se adaugă obligaţiile contigente generate de sectorul bancar şi de cel al  întreprinderilor de stat, care pot duce la alte creşteri ale nivelului datoriei sectorului public. Prin urmare, ar putea fi necesară o consolidare bugetar-fiscală.

Cheltuielile publice înalte, dar ineficiente

Cheltuielile publice ale Republicii Moldova se consideră a fi înalte, existând
spaţiu pentru eficientizarea lor prin realocarea resurselor între sectoare şi în
interiorul acestora.

În ultimul deceniu, cheltuielile guvernamentale totale au scăzut cu aproximativ 4,7 puncte procentuale din PIB, ajungând la aproximativ 36,5% din PIB în anul 2017, dar oricum se află peste mediile cheltuielilor guvernamentale totale ale ţărilor în curs de dezvoltare cu venituri mici şi ale pieţelor emergente, precum şi peste cea a ţărilor din CSI.