La Otaci, pe malul Nistrului, a fost inaugurat un monument dedicat generalului român Stan Poetaș și preoților basarabeni din județul Soroca deportați în Siberia de regimul sovietic. Evenimentul a adunat istorici, reprezentanți ai societății civile, clerici și localnici veniți să comemoreze una dintre paginile dramatice ale istoriei Basarabiei.
Monumentul marchează un loc încărcat de simbolism. Potrivit mărturiilor istorice, aici, în 1945, mai mulți preoți români din nordul Basarabiei au fost legați de o cruce înainte de a fi urcați în trenurile deportării. Pentru mulți dintre ei, drumul spre Siberia a însemnat începutul unui exil fără întoarcere.
Inițiativa ridicării monumentului aparține Asociația Monumentum, organizație cunoscută pentru proiectele sale de recuperare a memoriei istorice românești din Republica Moldova. De peste un deceniu, Monumentum a restaurat sau ridicat zeci de monumente dedicate eroilor români, victimelor deportărilor sovietice și personalităților culturale basarabene. Organizația este formată în mare parte din istorici, arhitecți și voluntari care își propun să readucă în spațiul public memoria unor evenimente și oameni eliminați din istorie în perioada sovietică.
Prin proiectele sale, Monumentum a reușit să reconstruiască sau să marcheze locuri istorice uitate în numeroase localități din Republica Moldova. De la troițe și monumente dedicate soldaților români căzuți în Primul și Al Doilea Război Mondial până la memoriale ale victimelor deportărilor, organizația a devenit una dintre cele mai active inițiative civice din domeniul recuperării memoriei istorice.
Cine a fost generalul Stan Poetaș
Stan Poetaș a fost unul dintre generalii armatei române implicați în apărarea Basarabiei în perioada tulburărilor de după Primul Război Mondial. El a avut un rol important în consolidarea administrației românești în nordul provinciei și în menținerea ordinii într-o regiune aflată atunci la granița unor interese geopolitice contradictorii.
Generalul Poetaș a murit în 1919 în timpul unei misiuni militare în zona Nistrului, devenind una dintre figurile simbol ale armatei române în Basarabia. În memoria colectivă a românilor de peste Prut, numele său este asociat cu eforturile de stabilizare a provinciei după Unirea din 1918.
Ridicarea monumentului de la Otaci are o semnificație care depășește simpla comemorare. Pentru mulți participanți, evenimentul reprezintă un gest de recuperare a adevărului istoric într-o societate care încă poartă urmele propagandei sovietice.
Prin acest monument sunt comemorați nu doar preoții deportați, ci și întreaga generație de intelectuali și lideri comunitari români care au fost persecutați după instaurarea regimului sovietic în Basarabia. În perioada deportărilor, clerul ortodox românesc a fost considerat unul dintre principalii purtători ai identității naționale și a devenit o țintă directă a represiunii.
Pentru organizatori, monumentul de la Otaci transmite memoria istoricǎ ce nu poate fi ștearsă. Prin asemenea inițiative, societatea civilă încearcă să repună în drepturi pagini ale trecutului care au fost ascunse sau falsificate timp de decenii.
La peste opt decenii de la tragediile deportărilor, monumentul dedicat generalului Stan Poetaș și preoților basarabeni devine nu doar un loc de comemorare, ci și un simbol al legăturii istorice și spirituale dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului.
