Pesta porcină africană continuă să apară în focare episodice pe teritoriul Republicii Moldova, în special în localitățile aflate la frontieră. Aceasta nu a ajuns deocamdată în ferme și crescătorii de porci, fiind depistată numai în gospodării casnice, dar pentru a putea fi ținută sub control este necesară respectarea strictă a regulilor de bio-securitate, potrivit autorităților din domeniul siguranței alimentare.

 

 

Conform datelor ANSA, în Republica Moldova sunt între 400 și 500 de mii de capete de porcine, dintre care cam 70 la sută sunt în ferme și crescătorii, unde nu a ajuns deocamdată pesta porcină africană. Agenții economici din domeniu urmăresc, însă, cu înfrigurare ca focarele din gospodăriile casnice să fie gestionate corect de autorități, întruncât riscul pentru ei este unul enorm. Astfel, fermierii deja suportă cheltuieli suplimentare considerabile pentru aplicarea unor măsuri de siguranță la ferme, spune președintele Asociației Crescătorilor de Porci, Maxim Cazacu.

„Se verifică tot transportul care intră pe teritoriul fermelor. În genere, acum accesul este limitat la fermele de creștere a porcinelor. Lucrătorii nu au voie să țină porci acasă, ei semnează contracte la angajare pentru asta. De asemenea, nu se permite să intre cu mâncare, fermele, în mare parte, își hrănesc lucrătorii. Vă dați seama, este vorba până la urmă despre securitatea alimentară a țării. Noi, dacă rămânem fără ferme, fără carne, ce o să facem? O să fim nevoiți să importăm.”

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, solicită în acest context, sancționarea persoanelor care încalcă interdicțiile impuse la importul de carne din Ucraina și din regiunile afectate de pestă porcină din România. Cheltuielile pentru stingerea unui singur focar se ridică la 200-500 de mii de lei, a subliniat directorul ANSA, Gheorghe Gaberi.

„Numai un focar, iată cel de la Mereni, ne-a costat cam jumătate de milion de lei, ca să întreținem 60 de zile regimul de carantină, ca să avem de serviciu carabinieri, poliția, medicii noștri, utilizăm tone de soluții pentru dezinfectarea filtrelor. E foarte costisitor și oamenii care încalcă legea, trebuie să răspundă. La Giugiulești, stăpânul porcinelor de unde a izbucnit infecția se ocupa de creșterea câinilor de rasă și aducea oase din România. Grănicerii trebuie să răspundă dacă i-a permis și nu și-a făcut misiunea. Dar dacă el le-a introdus în afara punctelor de trecere oficială a frontierei de stat, asta este încălcarea frontierei de stat.”

Procurorii au fost sesizați de ANSA și examinează mai multe cazuri, pentru a vedea dacă există temei pentru inițierea unor procese penale, a informat șefa serviciului de presă a Procuraturii Generale, Maria Vieru, solicitată de Radio Chișinău.

ANSA a anunțat luni alte trei focare la porci domestici, în satele Crocmaz și Olănești raionul Ștefan Vodă și satul Giurgiulești, raionul Cahul. Mai există încă două focare active, unul tot la Giurgiulești, iar altul – la Vuclănești. În total, din 2016, au fost depistate 19 focare de pestă porcină africană.

Republica Moldova a impus interdicție de import la carnea de porc din Ucraina, în 2016, iar în cazul României s-a alăturat principiului de regionalizare adoptat de Uniunea Europeană, care stabilește că se interzice importul din regiunile afectate și nu din întreaga țară.

Pesta porcină africană este diferită de pesta porcină clasică. În primul caz nu există metode de imunizare, precum vaccinul, iar în al doilea – există vaccin. Pentru crearea vaccinului contra pestei porcine africane, Comisia Europeană a anunțat anul acesta alocarea a 10 milioane de euro.