Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, pregătește scena pentru organizarea unui referendum național privind aderarea țării la UE în această toamnă, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale planificate .
Aceasta urmează recentului anunț al președintelui Maia Sandu că va candida pentru realege, cerând ca referendumul să aibă loc concomitent . Referendumul vine ca o redundanță politică. PAS a solicitat deja aderarea la UE în martie 2022, iar Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova statutul de candidat în iunie 2022. Cel mai recent, Bruxelles-ul a fost de acord să deschidă discuțiile de aderare cu Chișinăul la sfârșitul anului trecut . O explicație mai probabilă pentru această mișcare este că Sandu intenționează să instrumentalizeze referendumul pentru a atrage în urne diaspora moldovenească care trăiește în Occident, a cărei participare activă a fost critică în aducerea ei la putere la alegerile din 2020. Acest lucru sugerează că PAS este îngrijorat de posibilul risc de prezență scăzută la vot pentru alegătorii pro-UE, ceea ce ar crește șansele ca împuterniciții politici ruși în Moldova să câștige alegerile.
Aceste preocupări nu sunt nefondate. În timp ce Consiliul European a votat în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Moldova, sprijinul popular pentru aderarea la UE în interiorul țării a fost în scădere. Datele sondajelor dezvăluie un adevăr trist: Chișinăul a făcut o treabă mai bună convingând oficialii UE de la Bruxelles că Moldova ar trebui să se alăture blocului de 27 de membri decât propriii cetățeni. Guvernul Republicii Moldova a acționat în mare parte din ipoteza că majoritatea populației înțelege beneficiile apartenenței la UE. Acest lucru explică parțial de ce actuala conducere a Republicii Moldova a acordat puțină atenție utilizării unei campanii publice de promovare a aderării la UE în țară, în timp ce cheltuiește enorm pentru eforturile externe. Drept urmare, politica Chișinăului de aprofundare a integrării în Uniunea Europeană se prezintă ca un demers elitist, condus mai mult de partidul de guvernământ și de părți ale intelectualității decât de o mișcare puternică de bază.
PAS de guvernământ a fost una dintre cele mai pro-europene forțe politice din Moldova. Cu toate acestea, în timpul guvernării, sprijinul popular pentru integrarea în UE a scăzut treptat. Potrivit Institutului de Politici Publice (IPP) din Chișinău, sprijinul pentru aderarea la UE a crescut la 65,2% la sfârșitul anului 2021, după victoria PAS la alegerile parlamentare, posibil din cauza așteptărilor mari ale populației. Această rată a scăzut la 50,9% și 49,7% în 2022, respectiv 2023. În schimb, sprijinul public pentru integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU) condusă de Rusia a crescut sub guvernul PAS — de la 25,8% la sfârșitul lui 2021 la 30,2% în 2022 și 32,8% în 2023 (Ipp.md, accesat pe 11 ianuarie) . Sprijinul sporit pentru integrarea EAEU a fost probabil determinat de o combinație de ignorare a publicului intern în favoarea celor străini și de o creștere a intensității operațiunilor de influență rusă în țară.
Creșterea eficacității operațiunilor de influență ruse se reflectă în percepțiile moldovenilor despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Datele sondajului IPP indică faptul că, din noiembrie 2022 până în august 2023, credința publicului că Rusia a lansat o agresiune nejustificată în Ucraina a scăzut de la 38,3 la sută la 33,4 la sută. În aceeași perioadă, cei care au susținut ideea că invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a fost lansată „pentru a apăra republicile populare din Donbas și Lugansk împotriva Ucrainei” și „pentru a elibera Ucraina de nazism” au crescut de la 32,2% la 35,1%.
Sprijinul publicului moldovenesc pentru integrarea în Uniunea Europeană poate fi chiar mai mic decât arată unele date. Când respondenților li s-a cerut să aleagă între votul pentru aderarea la UE sau EAEU, sprijinul pentru aderarea la UE a scăzut (Ipp.md, accesat 11 ianuarie). Într-un set de sondaje realizate de Institutul Republican Internațional anul trecut, sprijinul „puternic” pentru aderarea la UE a fost de 38 la sută în 2021, scăzând ușor la 36 la sută în 2022 și 2023. Alți 26 la sută dintre respondenți au „sprijinit oarecum” aderarea la UE în 2021. , înregistrând o creștere marginală la 27% în 2022 și 2023 (IRI.org, 11 septembrie 2023).
Variația în sus și în jos sugerează că sprijinul moldovenilor pentru Uniunea Europeană este mai puțin rezistent decât poate crede Chișinăul. Aceasta, la rândul său, înseamnă că opinia publică este susceptibilă de propagandă pro-rusă. Studiul World Values Survey din 2023 a arătat că Moldova a obținut recent cel mai mare punctaj la valorile de „supraviețuire” și cel mai mic la „exprimare de sine” dintre țările europene, reflectând cele mai scăzute niveluri de încredere publică. De asemenea, a arătat o schimbare vizibilă a moldovenilor către valori mai tradiționale, care includ respectarea față de autoritate și valorile familiale conservatoare . Acest lucru implică faptul că moldovenii sunt mai puțin probabil să se implice în comportamente cu risc ridicat și costuri mari pentru a contesta un regim autoritar.
Această logică a fost confirmată în istoria recentă. De exemplu, când oligarhul moldovean Vlad Plahotniuc, acum fugar, a refuzat să accepte rezultatele alegerilor retrogradând partidul său de la putere în 2019, un public care căuta justiția nu l-a forțat să iasă, ci prin eforturile concertate ale Statelor Unite, ale Uniunii Europene, și Rusia (vezi EDM, 10 iunie 2019). Această realitate înseamnă probabil că, dacă o forță pro-rusă ajunge la putere după alegerile parlamentare din 2025, un Maidan în stil moldovenesc este puțin probabil. Să presupunem că un guvern pro-rus ajunge la putere și se retrage din negocierile de aderare la Uniunea Europeană. În acest caz, majoritatea funcționarilor publici din Moldova vor rămâne probabil în funcțiile lor și vor respecta această decizie. Aceasta înseamnă că actualul angajament politic și civic față de integrarea UE în Moldova este reversibil.
Moldovenii nu sunt intrinsec mai eurosceptici decât europeanul mediu. Ei sunt, totuși, semnificativ mai expuși la operațiunile de influență rusă și mai probabil să fie manipulați de propaganda Moscovei. Ca urmare, Chișinăul și partenerii săi occidentali trebuie să implementeze în mod activ un dialog mai cuprinzător, continuu și la nivel de țară pentru a implica mai bine întreaga populație a Republicii Moldova în consolidarea sprijinului public pentru integrarea europeană a țării.
