Ismail / Kiev / București / Chișinău – 6 decembrie 2025
Asociația Național-Culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia” trage un semnal de alarmă în legătură cu viitorul învățământului în limba română din Sudul Basarabiei, după ce autoritățile locale din comunitatea Sofian analizează transformarea mai multor școli românești – inclusiv a celei din satul Utkonosivka – din licee în simple gimnazii.
Organizația a făcut public un comunicat oficial și o Scrisoare deschisă adresată președinților Ucrainei, României și Republicii Moldova, în care cere oprirea reorganizării și instituirea unui moratoriu asupra oricăror decizii care ar putea duce la dispariția învățământului liceal în limba română în regiunea Odesa.
Utkonosivka – un liceu cu tradiție românească de peste 160 de ani
Școala din Utkonosivka (Erdec-Burnu / I. Gh. Duca, raionul Ismail) este astăzi una dintre cele mai mari instituții de învățământ din comunitatea teritorială Sofian. Potrivit datelor oficiale din Sistemul Informațional de Management al Educației din Ucraina (ИСУО), Utkonosivskyi zaklad zahalnoi serednoi osvity Safianivskoi silskoi rady funcționează ca „liceu cu școală primară și gimnaziu”, cu trepte I–III, având:
- capacitate oficială: 400 de elevi,
- număr actual de elevi: 416 (anul de studii 2025–2026),
- 25 de clase și 71 de angajați,
- statut de instituție comunală, în mediul rural.
Adresa oficială a școlii este satul Utkonosivka, str. Școlna 2A, raionul Ismail, regiunea Odesa, cod poștal 68645.
Deși fișa tehnică de pe platforma ISUO indică drept „limbă de predare: ucraineana”, portalurile școlare asociate și documentele mai vechi menționează explicit existența claselor cu predare în „limba moldovenească/română”, respectiv în limba ucraineană.
Asociația „Basarabia” și grupul de inițiativă local subliniază, în scrisoarea lor, că:
- 137 de elevi fac studiile în limba română,
- alți 280 de elevi studiază limba română ca disciplină separată,
- peste 90% dintre locuitorii satului (4.316 persoane) sunt cetățeni ai Ucrainei, vorbitori de română, iar școala este menționată în documente istorice încă din 1857 ca instituție de limbă română.
În ultimele decenii, școala din Utkonosivka a funcționat ca principal centru educațional și cultural al comunității românești locale, cu rol esențial în formarea elitelor – profesori, preoți, cadre medicale și tineri care ulterior studiază în România și Republica Moldova și revin în regiune.
Reorganizare contestată: de la liceu la gimnaziu și risc de asimilare
Pe 22 iulie 2025, Consiliul sătesc Sofian a publicat proiectul de hotărâre privind schimbarea tipului și denumirii mai multor instituții de învățământ din comunitate, inclusiv a școlii din Utkonosivka, prin reducerea numărului de clase de la 11 la 9 – adică transformarea liceelor în simple gimnazii. Măsura ar afecta, potrivit Asociației „Basarabia”, încă două școli istorice românești: liceul din Ozerne și școala din Komîșivka.
În cazul Utkonosivka, părinții și profesorii atrag atenția asupra unor probleme concrete:
- Liceele alternative din comunitate, situate la peste 15 km distanță, sunt mai mici ca număr de elevi și nu au avut niciodată clase cu predare în limba română;
- Singurul liceu cu predare în română din Ozerne se află la peste 36 km, iar legislația ucraineană nu permite transportul școlar zilnic pe distanțe mai mari de 30 km;
- traseele posibile pentru elevii din Komîșivka către Ozerne ajung la 56–70 km, fiind practic imposibil de acoperit în condiții normale de siguranță și cost;
- în practică, „redistribuirea” elevilor români din sat românofon către școli din sate majoritar ucrainene sau bulgare este percepută ca un mijloc sigur de asimilare lingvistică.
În scrisoarea deschisă, Asociația „Basarabia” vorbește despre o „restrângere sistemică” a educației în limba română în localitățile cu populație majoritar românească și avertizează că:
„În cazul lichidării claselor liceale, copiii noștri vor pierde singura oportunitate de a studia în limba maternă acasă, în satele natale, și nu la zeci de kilometri distanță.”
Contextul mai larg: de la „limba moldovenească” la „limba română” în școlile din Odesa
Situația liceului din Utkonosivka se suprapune peste un context mai larg, al normalizării denumirii „limba română” în locul sintagmei sovietice „limba moldovenească” în Ucraina.
După vizitele și demersurile diplomatice ale autorităților de la Chișinău și București, Ministerul Educației și Științei al Ucrainei a anunțat în 2023–2024 că va renunța la termenul „limba moldovenească” în favoarea limbii române, inclusiv în școlile din regiunea Odesa.
Presa ucraineană și analizele academice notează că, în 16 școli din regiunea Odesa în care figura oficial „limba moldovenească”, această denumire a fost înlocuită treptat cu „limba română”. Totuși, în cazul școlii din Utkonosivka, președintele Asociației „Basarabia”, Anatol Popescu, a semnalat că denumirea a fost înlocuită în acte cu formula ambiguă „limba minorității naționale”, ceea ce a stârnit critici în comunitate, fiind percepută drept o formulă care diluează vizibilitatea identității românești.
În paralel, la 3 decembrie 2025, Verkhovna Rada a adoptat o lege prin care „limba moldovenească” este scoasă de pe lista limbilor protejate în baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, Ucraina recunoscând de facto doar limba română pentru această comunitate.
Aceste evoluții au fost salutate la Chișinău și București ca un pas important pentru depășirea „artificialului” separării dintre română și „moldovenească”, dar cazul Utkonosivka arată că, în teren, schimbarea denumirii nu este suficientă, dacă în același timp sunt desființate exact liceele în care româna a supraviețuit ca limbă de predare.
Demersul „Basarabia”: moratoriu, evaluare juridică și statut special pentru școlile românești
În Scrisoarea deschisă, Asociația „Basarabia” cere explicit:
- Menținerea claselor liceale în școala din Utkonosivka și în toate instituțiile din regiunea Odesa în care există clase cu predare în limba română, ca școli cu învățământ secundar general complet.
- Evaluare juridică și de specialitate, bilaterală, trilaterală sau independentă, a consecințelor reorganizării școlilor românești.
- Moratoriu temporar asupra oricărei reorganizări a școlilor cu predare în limba română până la finalizarea evaluării.
- Statut special pentru școlile românești din zone rurale compacte, similar școlilor din localități geografic izolate, astfel încât criteriile strict demografice sau de distanță să nu fie aplicate în mod mecanic.
- Garanții pentru păstrarea predării în limba română la toate nivelurile – primar, gimnazial și liceal – și un dialog deschis cu comunitatea românească din regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică.
Organizația invocă, între altele:
- Constituția Ucrainei (art. 10 și 53),
- Legile Ucrainei privind educația și minoritățile naționale,
- Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale,
- Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,
- acordurile bilaterale ale Ucrainei cu România și Republica Moldova privind protecția drepturilor comunităților naționale.
Asociația avertizează că, în lipsa unor soluții concrete, desființarea claselor liceale va duce la:
- exod forțat al familiilor din regiune,
- migrație educațională masivă a copiilor în România și Republica Moldova,
- depopularea demografică a satelor românești din Sudul Basarabiei.
„Nu cerem privilegii. Cerem protejarea drepturilor copiilor noștri”
Mesajul către cei trei șefi de stat este prezentat de Asociația „Basarabia” ca un apel de responsabilitate și ca un test al angajamentelor europene ale Ucrainei:
„Nu cerem privilegii.
Cerem protejarea drepturilor noastre, protejarea drepturilor copiilor noștri.”
Autorii scrisorii subliniază că românii din regiunea Odesa:
- au condamnat public anexarea ilegală a Crimeii încă din 2014,
- susțin teritorialitatea și independența Ucrainei,
- sunt gata de dialog, consultări publice și soluții constructive,
și cer ca protejarea școlilor românești să fie privită nu ca o critică la adresa Ucrainei, ci ca o contribuție la consolidarea reputației democratice a statului ucrainean și a încrederii partenerilor europeni.
În final, Asociația „Basarabia” reamintește că, în multe sate din Sudul Basarabiei:
„Școala nu este doar o instituție de învățământ.
Este ultimul bastion al limbii, al memoriei naționale și al demnității comunității.”
Școala din Utkonosivka – cu cei peste 160 de ani de istorie românească, cu 416–417 elevi, zeci de cadre didactice și generații de absolvenți – devine astfel simbolul unei bătălii mult mai largi: aceea pentru supraviețuirea limbii române în Sudul Basarabiei și pentru un model de integrare europeană care nu sacrifică diversitatea culturală în numele reformelor administrative.
