„Padre della Romania moderna e grande amico della causa nazionale italiana“, este inscripția de pe placa comemorativă instalată de Primăria din Florența lângă casa în care a locuit Alexandru Ioan Cuza.

 

DECIZIA CONSILIULUI MUNICIPAL DIN FLORENȚA A FOST ANUNȚATĂ LA ÎNCEPUTUL LUNII IANUARIE DE CONSILIERUL ANDREA VANNUCCI, ȘEFUL DEPARTAMENTULUI DE URBANISTICĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI CAPITALEI TOSCANE, CARE A PRECIZAT CĂ PLACA COMEMORATIVĂ VA FI AMPLASATĂ ÎNTRE STRADA MACHIAVELLI ȘI PIAZZALE DI PORTA ROMANA, ÎN APROPIEREA VILEI UNDE ALEXANDRU IOAN CUZA ȘI-A TRĂIT ULTIMII ANI DE VIAȚĂ. „CU MARE PLĂCERE AM PRIMIT PROPUNEREA PROIECTULUI DE A REALIZA O PLACĂ COMEMORATIVĂ DEDICATĂ LUI ALEXANDRU IOAN CUZA, PĂRINTELE ROMÂNIEI MODERNE.
ATÂT PENTRU NOI, CÂT ȘI PENTRU COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN FLORENȚA, ACEST PROIECT ARE O SEMNIFICAȚIE DEOSEBITĂ“, A DECLARAT ANDREA VANNUCCI, CARE A AMINTIT ȘI CĂ ANUL TRECUL TRECUT ROMÂNIA A SĂRBĂTORIT 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE, IAR ANUL ACESTA SE ANIVERSEAZĂ 160 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE.

 

Potrivit reprezentanților Asociației Culturale AlterNATIVA, ideea ridicării la Florența a unui monument dedicat lui Alexandru Ioan Cuza a luat naştere în primăvara anului 2016, odată cu lansarea cărţii „Raffaello Romanelli. Il Cellini del Novecento“, de Paolo de Anna.

Evenimentul a avut loc în Galeria „Romanelli“ care în trecut i-a aparținut sculptorului Rafaelo Romanelli, care a realizat monumentul lui Cuza de la Iaşi și statuia lui Alexandru Ioan Cuza de la Galați, aceasta din urmă la comanda Elenei Cuza. Împreună cu autorul cărţii, Asociația AlterNATIVA a demarat realizarea unei lucrări care să includă toate legăturile istorice şi artistice din jurul celor două personalități, Romanelli şi Cuza, și dintre Florenţa şi România.

Acest demers a început de la ceea ce sugera în urmă cu 30 de ani Nicolae Ghinea, care în lucrarea sa „Exilul florentin al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1870- 1873)“, scria că este o datorie, ca pe zidurile clădirii în care a locuit domnitorul să fie amplasată o placă comemorativă. Sursele istorice menționează Parisul, Viena, Wiessbaden și Heidelberg, printre orașele în care Cuza și-a trăit anii de exil.

Faptul că acum este pusă în valoare legătura sa cu Florența, unde a locuit din 1870 până în 1873, anul morții sale, vine nu numai să completeze aceste date, ci și să releve că Alexandru Ioan Cuza avea legături cu lumea politică și diplomatică din Italia.

Comentarii: