Războiul Rusiei în Ucraina a reprezentat o amenințare excepțională pentru arhitectura de securitate europeană și o dezvoltare pașnică și democratică în întreaga lume. Acest război a dus la strămutarea oamenilor, sacrificii umane, pagube ale proprietății civile, pierderi materiale și financiare. Ambițiile imperiale și politica revizionistă a Federației Ruse au creat o nouă realitate dramatică pentru întreaga lume. Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a stârnit o alarmă semnificativă în Republica Moldova în ceea ce privește agravarea problemelor de securitate ale țării, ramificațiile politice și strategice regionale mai largi. Acest studiu examinează răspunsul Moldovei la consecințele războiului Rusiei în Ucraina, cu accent deosebit pe vulnerabilitățile multiple, tensiunile socio-economice, problemele energetice, precum și crizele refugiaților și umanitare.

Lupta lungă dintre Orient și Occident a atins apogeul. Punctul final al modului dificil de interacțiune cu mecanismele de sancțiuni după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 a devenit războiul din Ucraina, schimbând radical arhitectura de securitate europeană. Sfârșitul erei de pace post-Război Rece este însoțit de amenințarea armelor nucleare.

Autocrații și-au creat un mediu internațional mai favorabil în ultimul deceniu și jumătate, împuterniciți de propria lor putere politică și economică, precum și de presiunea în scădere a democrațiilor, care se bazează pe interesul comun al autocraților de a minimiza controalele asupra lor. abuzurilor și menținându-și stăpânirea asupra puterii. Creșterea autoritarismului rus a contribuit la un context care a făcut posibilă agresiunea neprovocată din Ucraina. Creșterea autoritarismului în Rusia și în alte țări, împreună cu erodarea democratică treptată în întreaga lume, reprezintă o amenințare excepțională la adresa unei ordini globale bazate pe reguli și, în consecință, la adresa păcii, prosperității și dezvoltării durabile. Libertatea globală se confruntă cu o amenințare din ce în ce mai gravă, deoarece regimurile nedemocratice au devenit mai autoritare în ultimii cinci ani. Conform datelor Raportului Global Starea Democrației 2021, procentul regimurilor nedemocratice cu scăderi semnificative statistic pe cel puțin un sub-atribut pe o perioadă de cinci ani a crescut de la 21% în 2015 la 45% în 2020, cel mai înalt vreodată.

Putinismul este o formă de autocrație conservatoare, populistă și personalistă. Putinismul se datorează unui regim autoritar, care s-a infiltrat în activiștii politici ruși, în mass-media și în sistemul judiciar. Corupția la cel mai înalt nivel de guvernare, dezinformarea populației, închiderea presei independente (Rusia ocupă locul 150 din 180 de țări în Indexul mondial al libertății presei 2021 al RSF) și încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor – sunt principalele caracteristici ale politicilor lui Putin. În timpul domniei sale, imaginea popularității lui Putin îi întărește popularitatea reală, iar consecința acestui fapt este populismul de dreapta din Europa, ca o reflectare a influenței Putinismului. Caracteristicile influenței ruse permit efecte diferite asupra țărilor vecine. Rusia a rezistat de mult timp mișcării Ucrainei către instituțiile europene și NATO, în special, nesocotind dreptul Ucrainei la alegerea de a urma o cale civilizațională de dezvoltare. Pentru Ucraina, aceasta este să facă propria sa alegere suverană, dar pentru Rusia, este o problemă de altă natură – pierderea „sferei de influență”.

Același lucru este valabil și pentru Republica Moldova, care a fost multă vreme sfera tradițională de influență rusă. Așa-numita „lume rusească” continuă să rămână acea comunitate care unește componentele culturale, ideologice și lingvistice. Republica Moldova este o țară multiculturală, situată pe linia de falie geopolitică, care combină diverse tradiții culturale și limbi. Lupta pentru influența Orientului și Occidentului, inclusiv lupta dintre lumea rusă și cea anglo-saxonă a avut un impact direct asupra Moldovei. În prezent, în lume, există o tendință mai clară de înlocuire a lumii ruse, care se datorează însăși politicii externe ruse. În același timp, trăsăturile influenței ruse și ale Putinismului în societatea moldovenească persistă. Aceste caracteristici sunt adesea constituite ca declanșatori suplimentari pentru speculații politice și linii de demarcație în societate. Forțele pro-ruse sunt în opoziție, în contextul actualei agende politice a Republicii Moldova, dar, în același timp, influența lor rămâne suficient de substanțială. Promovarea influenței ruse și sprijinirea politicii lui Putin sunt populare în rândul forțelor pro-ruse din Moldova.

Războiul din Ucraina marchează sfârșitul erei de pace post-Război Rece. Demonstrează că puterea SUA nu este absolută și că amenințarea escaladării nucleare rămâne la fel de apropiată și implacabilă ca întotdeauna. Diplomația s-a epuizat. Părțile implicate nu par să găsească un teren comun pentru negociere sau consens. Rezultatul o lupta dintre democraţie şi autocraţie reflectă criza diplomaţiei şi rolul negocierilor diplomatice pentru o soluţionare paşnică a conflictului. După patru runde de negocieri diplomatice între Rusia și Ucraina fără progrese semnificative, acest proces a fost suspendat. Norul întunecat al războiului rămâne amenințător.

Răspunsul Moldovei la consecințele războiului rusesc din Ucraina

Parlamentul Republicii Moldova a declarat stare de urgență pentru 60 de zile în toată țara, după ce Rusia a invadat Ucraina. În conformitate cu prevederile Ordinului nr.1 din 24 februarie 2022, al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova: Autoritatea Aviației Civile, împreună cu Ministerul Apărării, va decide cu privire la interzicerea utilizării spațiul aerian al Republicii Moldova pentru aeronave civile și de stat (naționale și străine), în funcție de solicitări și de prevederile convențiilor internaționale. Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost redeschis pentru aviația civilă abia pe 21 martie. Această decizie a fost luată în urma unei ședințe a Comisiei Interdepartamentale de Administrare a spațiului aerian, ai cărei membri, după evaluarea situației actuale de securitate, au decis deschiderea unei părți a spațiului aerian pentru ca transportul aerian de pasageri să poată fi reluat.

Nici Moldova ca stat neutru nu se alătură niciunei sancțiuni. Potrivit anunțului ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu: „Decizia de a impune sancțiuni Rusiei nu este o decizie ușoară, este o decizie foarte grea care ar putea fi luată de țări mai puternice și mai prospere decât Moldova. Decizia a fost luată din considerente economice, întrucât economia Moldovei este prea dependentă de relațiile cu Rusia, inclusiv de cele economice”. Argumentul cheie al elitei politice moldovenești, încă de la începutul războiului, a fost că Moldova este neutră și pledează pentru pace în Ucraina și în regiune în general. Neutralitatea țării a fost întotdeauna o problemă extrem de politizată, controversată și dezbinătoare.

Criza refugiaților

Moldova, care se învecinează cu Ucraina, a fost direct afectată de un aflux uriaș de refugiați ucraineni. De la începutul războiului din Ucraina, peste 460 de mii de refugiați din Ucraina au intrat în Moldova și aproape 100 de mii dintre ei au decis să se stabilească în Moldova până când se vor putea întoarce în siguranță la casele lor din Ucraina. Dintre cei 460.000, aproximativ 65% ajung prin punctele de trecere Palanca și Tudora din sudul țării, iar aproximativ 25% prin punctele de trecere Otaci și Creva din nord. Cetățenii moldoveni și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. În ciuda faptului că este una dintre cele mai sărace și mai mici națiuni din Europa, cu resurse foarte limitate, Moldova a stârnit admirație din multe țări, fiind capabilă să faciliteze trecerea frontierei pentru fluxul de refugiați, să asigure protecție și să ofere adăpost refugiaților ucraineni.

Dintre refugiații ucraineni, cei mai mulți sunt femei, copii și persoane în vârstă (aproape 90% din numărul total al refugiaților – acesta fiind unul dintre cele mai vulnerabile grupuri de persoane) care au trecut în Moldova de la începutul războiului din 24 februarie. Potrivit Portalului de date operaționale Situația refugiaților din Ucraina în perioada de 28 iunie, în Republica Moldova au fost înregistrate 82.700 – Refugiați individuali din Ucraina înregistrați în toată Europa; 515.432 – trecere a frontierei din Ucraina; 146.939 – Trecere a frontierei cu Ucraina.

Datorită asistenței partenerilor externi, Guvernul Republicii Moldova dispune acum de infrastructura pentru a sprijini refugiații veniți și lucrează cu partenerii săi internaționali pentru a crea planuri de acțiune de protecție. Operațiunea umanitară a UE în Republica Moldova sporește asistența pentru refugiați prin Capacitatea europeană de răspuns umanitar. O astfel de criză umanitară a avut loc pentru prima dată în istoria Moldovei independente. Pentru Republica Moldova, aceasta este prima experiență de găsire a unui răspuns la o criză a refugiaților – val mare de refugiați care pune presiune asupra serviciilor de bază în Moldova și regiunea înconjurătoare.

Tensiunile din Transnistria sună alarma în Moldova

Regiunea transnistreană situată între râul Nistru și granița moldo-ucraineană, o regiune aflată într-un conflict prelungit, rămâne a fi una dintre cele mai sensibile probleme pentru Moldova, iar în jurul acesteia au apărut tensiuni pe fondul intensificării războiului ruso-ucrainean. Transnistria se întinde pe aproximativ 400 de kilometri între malul estic al râului Nistru din Moldova și granița țării cu Ucraina, adăpostind o populație de aproximativ 470.000 de locuitori predominant vorbitori de limbă rusă. Autoritățile moldovenești urmăresc cu prudență și vigilență evenimentele care au loc pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol. Există tensiuni între diferite forțe din regiune interesate în destabilizarea situației. Acest lucru face regiunea transnistreană vulnerabilă și creează riscuri pentru Republica

Moldova. Autoritățile condamnă orice provocări și încercări de a atrage Republica Moldova în acțiuni care pot pune în pericol pacea în țară. Chișinăul continuă să insiste asupra soluționării pașnice a conflictului transnistrean.

Posibilele scenarii ale unei dezvoltări periculoase a planurilor rusești sunt analizate destul de amănunțit în prezentarea analitică a Centrului de Studii Est-Europene din Stockholm. În special, se menționează că operațiunea militară rusă ar putea fi extinsă spre Moldova. În regiunea transnistreană sunt concentrați 500 de soldați ruși de menținere a păcii și aproximativ 1.000 de militari ruși. Se crede că armata transnistreană are în jur de 4.000 de militari activi. Autoritățile moldovenești susțin că nu a avut loc nicio schimbare în situația militară, dar odată cu începerea celei de-a doua etape a operațiunii speciale a Rusiei în Ucraina, situația din regiunea transnistreană s-a înrăutățit.

Pe 26 aprilie, tensiunile au izbucnit când autoritățile transnistrene au anunțat „nivelul roșu” al amenințării teroriste timp de 15 zile pe întreg teritoriul. Anunțul a venit după presupuse atacuri la două turnuri de comunicații și o clădire a statului din autodeclara capitală, Tiraspol, precum și un incident care a implicat o unitate militară din satul Parkany. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului de Securitate pentru a preveni tensiunile și escaladarea conflictului.

În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate pe tema incidentelor din regiunea transnistreană și a evoluțiilor securității din regiune, din 26 aprilie, Consiliul Suprem de Securitate a reținut faptele de escaladare și a recomandat instituțiilor publice următoarele:

– cresterea intensitatii controalelor de circulatie in vecinatatea zonei de securitate;

– creșterea intensității patrulărilor și controalelor pe teritoriul Republicii Moldova și la frontieră;

– creșterea nivelului de alertă în securizarea infrastructurii critice;

– creșterea nivelului de alertă al tuturor instituțiilor responsabile cu asigurarea ordinii și securității publice.

În această situație complexă și tensionată, Președintele a asigurat că vor fi luate toate măsurile necesare pentru prevenirea escaladărilor, întărirea securității statului și protejarea cetățenilor moldoveni, făcând apel la mass-media, formatorii de opinie și liderii sociali și politici să se comporte în această perioadă. perioadă cu maximă responsabilitate, partajați doar informații verificate și evitați utilizarea manipulării emoționale de dragul creșterii ratingurilor publicului.

În timp ce guvernul moldovean a cerut în repetate rânduri îndepărtarea contingentului rus, trupele militare ruse rămân pe acest teritoriu. Republica Moldova nu intenționează și nu efectuează o blocare a regiunii transnistrene, rămânând deschisă pentru continuarea dialogului pentru soluționarea conflictului din regiune într-o manieră pașnică, negociată diplomatic, care să ofere poporului Moldovei, inclusiv cei din regiunea transnistreană, șansa de a avea o viață liniștită și prosperă. Este important de menționat că aproximativ 8.000 de refugiați ucraineni suplimentari care au decis să rămână se află în regiunea transnistreană. Acordarea de sprijin refugiaților din regiune are propriile provocări și este încă în urmă.

Consecințele economice și energetice ale războiului Rusia-Ucraina pentru Republica Moldova

Războiul rusesc din Ucraina are consecințe economice și energetice grave pentru Republica Moldova, regiunea Mării Negre și economia globală. Războiul declanșează efecte globale prin mai multe canale, inclusiv piețele de mărfuri, comerțul, fluxurile financiare, persoanele strămutate și încrederea pe piață. Daunele aduse economiei Rusiei vor afecta fluxurile de remitențe către multe țări vecine. Întreruperea lanțurilor regionale de aprovizionare și a rețelelor financiare, precum și percepția sporită a riscului investitorilor, vor slăbi creșterea regională. Prețurile mărfurilor pe care le furnizează Rusia și Ucraina, inclusiv energie, grâu, îngrășăminte și unele metale, sunt mult mai mari. În Republica Moldova, precum și în multe piețe emergente și economii în curs de dezvoltare, creșterea prețurilor la alimente și energie exacerbează sărăcia și, în unele cazuri, insecuritatea alimentară, accentuând presiunile inflaționiste care se construiau deja.

Federația Rusă și Ucraina sunt jucători importanți în comerțul global cu produse alimentare și agricole. Pe plan intern, activitatea economică limitată și creșterea prețurilor ar putea submina puterea de cumpărare a populațiilor locale. Fermierii moldoveni de mere simt deja consecințele războiului Rusiei în Ucraina. Principala lor rută comercială prin portul ucrainean Odesa a fost întreruptă. În mod normal, Moldova exportă puțin sub o cincime din produsele sale agroalimentare în Rusia. Acum, 120.000 de tone de mere sunt depozitate la frigider – și trebuie vândute înainte de începerea următoarei recolte. Sprijinul Guvernului Republicii Moldova este esențial pentru a ajuta micii fermieri să răspundă la criză și să rămână rezistenți. Deși există unele oportunități de export în România, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare estimează pierderi abrupte doar în sectorul pomicol. Potrivit Biroului Național de Statistică, Moldova importă anual circa 300.000 de tone de îngrășăminte, marea majoritate din Rusia și Belarus. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare estimează că, fără îngrășăminte, producția de alimente de bază – precum grâul, porumbul și orzul – va scădea cu cel puțin 30% numai în acest an.

Atenuarea efectelor războiului asupra vieților, mijloacelor de trai și creșterii economice va necesita politici atent calibrate. Va fi necesar un efort concertat pentru a găzdui refugiații, pentru a le satisface nevoile de bază și pentru a favoriza integrarea fără probleme în comunitățile gazdă. Când războiul va înceta, va fi necesară o mare mobilizare de resurse pentru reconstrucția în Ucraina. Datorită legăturilor lor comerciale directe substanțiale, financiare și de migrație cu Rusia și Ucraina, țările vecine din Europa de Est, în special Republica Moldova, sunt de așteptat să sufere daune economice considerabile.

În prezent, Moldova nu are alternativă pentru gazele naturale rusești, iar prețul aprovizionării pe alte canale, în orice caz, ar fi mai mare decât cel al Rusiei. Având în vedere sărăcia energetică ridicată din țară, este foarte puțin probabil ca majoritatea cetățenilor moldoveni să dorească ca prețurile mai mici ale gazului să fie schimbate cu câștiguri geopolitice.

Aprovizionarea cu gaze naturale este una dintre cele mai sensibile probleme cu care trebuie să se confrunte guvernul Republicii Moldova. Moldova este una dintre țările care au fost cel mai grav afectate de creșterea prețurilor la gaze naturale, iar recenta creștere bruscă a prețurilor la gaze a devenit poate una dintre cele mai acute probleme economice pentru populația Moldovei.

În octombrie 2021, Republica Moldova și-a prelungit contractul de gaze cu gazprom din Rusia, în urma unui impas amar legat de creșterea prețurilor. Moldovagaz, compania națională de energie deținută pe jumătate de Gazprom, a efectuat în același timp plata restante a unei datorii de gaze de 74 milioane USD către Gazprom. Criza energetică din cauza dependenței de gazul rusesc, al cărui preț aproape s-a triplat, a continuat încă din toamna anului trecut. Pe 16 martie 2022 însă, după ani de muncă pregătitoare și în plină război, rețeaua electrică a Ucrainei și Republicii Moldova a fost conectată cu succes la rețeaua continentală europeană pe bază de probă. Acest lucru va permite atât Moldovei, cât și Ucrainei să importe energie electrică din UE. Dimensiunea energetică a securității în Moldova depinde în mare măsură de strategia de diversificare a surselor.

Răspunsul Moldovei la dezinformarea și propaganda rusă în timpul războiului

După începerea „operațiunii speciale” în Ucraina, mass-media independentă a fost închisă în Federația Rusă. Canalul Echo of Moscow și Rain TV au fost blocate, recunoscute de Ministerul Justiției al Federației Ruse ca agenți media străine; multe redacții, printre care Znak.com, și BBC Russian Service au anunțat suspendarea activităților pentru că nu văd nicio oportunitate de a lucra în condițiile pe care autoritățile le-au anunțat; alte mass-media s-au confruntat cu blocarea, precum Meduza, la fel pentru BBC și, din anumite motive, The Village. Regimul lui Putin s-a concentrat pe răspândirea dezinformarii și a retoricii propagandistice atât în ​​țară, cât și în străinătate.

Percepția de popularitate, care a fost creată folosind resurse media și tehnologii de PR oferă puncte suplimentare pentru încredere în rândul populației ruse din întreaga lume. Nivelul de încredere în Vladimir Putin în Rusia este foarte ridicat – 77%. Potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică din Republica Moldova al Institutului de Politici Publice, în 2021 a fost acordată o mare încredere în Vladimir Putin – 28,8% dintre respondenții moldoveni.

Poziția autorităților moldovenești în ceea ce privește combaterea propagandei și dezinformarii rusești a devenit mai pronunțată. Mass-media rusă rămâne influentă în peisajul media din Republica Moldova, cu posturi de televiziune, presa scrisă și online cu rating ridicat. Resursele informaționale rusești continuă să exercite o influență manipulativă evidentă prin răspândirea dezinformării, în special despre război, poziția și acțiunile oficialilor ucraineni și ale țărilor occidentale. Impactul propagandei și dezinformării rusești este foarte mare, mai ales pentru regiuni precum Transnistria, Găgăuzia și regiunile de Nord ale Moldovei. Războiul din Ucraina nu pare să fi schimbat radical atitudinea oamenilor față de Rusia din aceste regiuni centrale rusofile ale Moldovei.

Pentru a răspândi conștientizarea campaniei de manipulare a Rusiei, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat în iunie Legea Securității Informaționale, care interzice difuzarea în Republica Moldova a știrilor de televiziune rusă și a analizelor politice. Legea, menită să contracareze propaganda rusă despre războiul din Ucraina, spune că interdicția se va aplica în continuare după expirarea stării de urgență instituită în Moldova după invadarea Rusiei în Ucraina. Actul normativ interzice știrile și emisiunile analitice din țările care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră. Acesta prevede că 50% din conținutul TV trebuie să provină din țările UE, Statele Unite și acele state care au ratificat Convenția.

Avansament rapid spre Europa

Provocările cu care se confruntă Republica Moldova în prezent în contextul securității sunt create de începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Războiul din Ucraina a adus instabilitate și incertitudine în regiune – dar și o șansă de a reconstrui echilibrul de putere pe continent pe baza unor reguli noi, mai corecte. Noua realitate ne-a arătat că autoritățile trebuie să acționeze decisiv dacă vrem să ancorăm Moldova într-o comunitate care poate oferi stabilitate și dezvoltare. Integrarea europeană a Republicii Moldova a permis progrese semnificative în ceea ce privește dezvoltarea țării în ultimul deceniu. Potrivit Barometrului de Opinie Publică (2021), 65,1% dintre respondenți au fost în favoarea viitorului Republicii Moldova în UE.

Percepția pozitivă a vectorului european de dezvoltare de către cetățenii Republicii Moldova a crescut semnificativ de-a lungul anilor de existență a Parteneriatului Estic, care este în principal rezultatul unei diplomații publice eficiente și al „puterii soft” a UE. Pentru Republica Moldova, Uniunea Europeană este, în primul rând, un proiect de pace. Prin urmare, Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie. Aderarea la UE este singura opțiune strategică care oferă Republicii Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Moldova are o agendă de dezvoltare ambițioasă în cooperare cu Uniunea Europeană, dar dezvoltarea necesită pace.

Republica Moldova a dat dovadă, până acum, de o puternică voință politică de a promova agenda europeană și de a urma reformele necesare. Republica Moldova desfășoară o intensă campanie de lobby, având România, stat membru UE, cot la cot cu Chișinăul, pentru atingerea acestui obiectiv. De altfel, toate statele din blocul estic susțin o decizie favorabilă Republicii Moldova. Partea cea mai dificilă a fost procesul de completare a Chestionarului Comisiei Europene într-un timp extrem de scurt (în cazul altor state procesul a durat până la câțiva ani), care a necesitat o sinergie fără precedent a acțiunilor. Toate acestea au demonstrat o uimitoare capacitate de mobilizare a autorităților care, în ciuda numeroaselor crize cu care se confruntă țara noastră, au alocat resursele necesare pentru realizarea obiectivului strategic național. La 23 iunie 2022, Consiliul European a decis acordarea statutului de candidat UE Republicii Moldova și Ucrainei. Aceasta este o victorie pentru cetățenii Moldovei și o victorie pentru conducerea politică puternică a țării noastre.

Concluzie

Războiul necesită un răspuns coordonat la nivel național, regional și global. Autoritățile politice din Republica Moldova trebuie să evite introducerea de politici denaturante ca răspuns la creșterea prețurilor mărfurilor, optând în schimb să ofere sprijin direcționat gospodăriilor vulnerabile și să extindă plasele de protecție socială. Presiunile asupra spațiului fiscal și creșterea vulnerabilităților necesită, de asemenea, protejarea serviciilor de bază esențiale, cum ar fi sănătatea și educația, și abordări speciale pentru protecția populațiilor vulnerabile, în special a grupurilor cu venituri mici, a refugiaților și a persoanelor în vârstă.

O criză economică în curs de desfășurare necesită politici atent calibrate pentru a asigura, în practică, funcționalitatea și eficacitatea măsurilor speciale de răspuns la criză. Este important să luăm în considerare consecințele economice directe și indirecte ale războiului Rusia-Ucraina. O încetinire abruptă în Rusia și Ucraina va afecta țările vecine, inclusiv Moldova, prin perturbări ale fluxurilor comerciale, financiare și de remitențe. Efectele negative vor duce la ruperea lanțurilor de aprovizionare și a legăturilor de transport și, de asemenea, vor avea un impact asupra conectivității digitale și a serviciilor asociate. Percepția sporită a riscului de către investitori va avea ca rezultat un nivel redus al investițiilor străine necesare dezvoltării durabile a țării. Prețurile mai mari ale energiei vor avea efecte secundare importante asupra accesibilității și viabilității financiare a serviciilor de electricitate și încălzire. Măsurile de creștere a eficienței energetice vor apărea ca un punct cheie.

Dacă războiul, care afectează deja regiunea Mării Negre și economia globală prin schimbări mari și neprevăzute în circulația oamenilor și a mărfurilor, se prelungește, conflictul va afecta implicații fiscale și financiare majore. În același timp, abordarea numeroaselor deversări ale conflictului, inclusiv fluxurile de refugiați, perturbările pieței de mărfuri, insecuritatea alimentară și volatilitatea sporită a pieței financiare va necesita un meniu cuprinzător de priorități naționale de politică a Republicii Moldova. În aceste condiţii, Republica Moldova va trebui să continue reformele interne şi modernizarea statului, depunând eforturi pentru promovarea integrării europene. Ar trebui acordată mai multă atenție consolidării mecanismelor de control pentru realizarea reformelor interne, precum și eficacității cursului politic și politicii de securitate, construite pe principiul obținerii de rezultate practice în asigurarea și menținerea securității pe continentul european.

 

SURSA: APE.md