•aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, raportat la numărul real al acestora;
•asigurarea unui număr suficient de secții de votare peste hotare, ținând cont de numărul real al cetățenilor români cu drept de vot, precum și de numărul de secții de votare organizate în scrutinele anterioare;
•punerea în aplicare a prevederilor HG nr. 492/2004 prin înființarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuți, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena;
•completarea HG nr. 492/2004 cu noi prevederi despre înființarea ICR Sofia și ICR Tirana, cu filială la Saranda, și înființarea unor filiale ICR la Bălți și Cahul;
•elaborarea de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a unei hărți electronice a tuturor zonelor locuite de români;
•punerea în aplicare a ordonanței de guvern privind repararea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuți, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu;
•inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români;
•aplicarea în regim de urgență a Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităților românești din vecinătate și Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identității naționale, iar Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud – Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituțiilor Statului Român în implementarea Strategiei;
•modificarea metodologiei de selecție a bursierilor;
•completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetățeniei române, de către românii de pretutindeni;
•suplimentarea numărului de posturi pentru Comisia Națională pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie;
•instituirea prin lege a zilei de 10 mai ca Zi a Românității Balcanice și reluarea în acest sens a tradiției existente până în anul 1948;
•monitorizarea respectării și implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situația minorităților naționale din Voivodina și a minorității etnice române din Serbia;
•stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din județele din Moldova și sprijinirea păstrării identității românești a acestora.
Referitor la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș
•elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială și culturală a județelor Covasna și Harghita, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunității românești numeric minoritare în zonă;
•înființarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unui Departament pentru comunitățile românești numeric minoritare din țară, structură fără personalitate juridică, al cărei obiect de activitate să îl constituie sprijinirea acestora și care să asigure coerența și continuitatea preocupărilor autorităților centrale față de problematica acestor comunități;
•numirea unui consilier prezidențial, respectiv, al primului ministru, care să monitorizeze situația comunităților românești numeric minoritare din țară și să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflați în dificultate culturală și identitară;
•asigurarea respectării statutului, rolului și funcțiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituțiilor administrației publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
•organizarea în acest an al Centenarului Marii Uniri a unei ședințe a Guvernului României, în județele Covasna și Harghita, ocazie cu care să se aprobe o serie de proiecte de larg interes cetățenesc, cu implicații concrete asupra bunei conviețuiri interetnice;
•stabilirea prin lege a unor garanții privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populației românești din zonă în structurile decizionale legislative și administrative locale și centrale;
•distribuirea în mod proporțional cu ponderea populației românești a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autoritățile locale și rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naționalitate română la Bibliotecile Județene Covasna și Harghita, la casele municipale de cultură și în primăriile municipale, orășenești și din localitățile etnic mixte;
•neadoptarea Codului administrativ, cu amendamentele UDMR, care țintesc diminuarea funcțiilor limbii române în administrația de stat și diminuarea atribuțiilor prefectului, având drept ultim scop autonomia teritorială pe criterii etnice și purificarea de români a zonei;
•implicarea europarlamentarilor români, precum și a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Congresului Puterilor Locale și Regionale, în prezentarea corectă a situației reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene și internaționale în domeniul autonomiei locale și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
•anularea restituirilor ilegale de proprietăți imobiliare care au aparținut statului român, precum și adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăți agricole, forestiere și imobiliare din România. În acest sens, susținem Memoriul istoricului dr. Vasile Lechințan privind anularea retrocedărilor ilegale către Episcopia Romano-catolică de Alba Iulia;
•încetarea finanțării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acțiunilor de orice natură care contravin intereselor naționale ale poporului român, Constituției și legilor țării, culturii și tradițiilor istorice, precum și bunei conviețuiri interetnice;
•adoptarea unor reacții ferme de respingere și dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanților Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României și asigurarea respectării prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria;
•denunțarea și contracararea încercărilor de denaturare a identității românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunități religioase în scopuri geopolitice și transformarea ei artificială într-o așa-zisă „minoritate națională”;
•finanțarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor și monumentelor eroilor români din localitățile județelor Covasna și Harghita;
•alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voinești-Covasna, din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni;
•alocarea fondurilor necesare pentru continuarea cercetărilor arheologice la Cetatea Zânelor, cetate dacică din Covasna, și introducerea ei în circuitul turistic;
•introducerea în regim de urgență a restaurării bisericii ortodoxe din Brețcu, județul Covasna, valoros monument istoric aflat într-un avansat stadiu de degradare;
•asigurarea finanțării pentru construcția unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului;
•susținerea Grupului de Acțiune și Solidaritate Civică Națională pentru Românii din Harghita și Covasna constituit cu ocazia ediției din acest an a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.
Izvoru Mureșului, județul Harghita, România
7 iulie 2018