Ambasadorul României la Chișinău a transmis un mesaj ferm la ceremonia dedicată Zilei Veteranilor de Război, subliniind obligația morală de a păstra vie memoria celor care au luptat și s-au jertfit pentru apărarea patriei.

În cadrul evenimentului, diplomatul a vorbit despre sacrificiul generațiilor care au făcut posibilă existența statelor moderne din regiune și despre responsabilitatea actuală de a nu lăsa istoria să fie uitată sau denaturată. Potrivit acestuia, memoria veteranilor nu este doar un exercițiu simbolic, ci un element esențial pentru consolidarea identității și valorilor democratice.

Discursul a pus accent și pe legătura profundă dintre România și Republica Moldova, evocând trecutul comun și suferințele împărtășite în timpul marilor conflagrații. Mesajul a fost unul clar: comemorarea eroilor trebuie să rămână un act de conștiință colectivă, nu doar o formalitate anuală.

La ceremonie au participat veterani, oficiali și reprezentanți ai societății civile, într-un moment de reculegere și reflecție asupra trecutului. Evenimentul a fost marcat de depuneri de flori și omagii aduse celor căzuți pe câmpul de luptă.

Sursa - România își apără memoria la Chișinău apel pentru cinstirea veteranilor

Anul 2026 a fost declarat oficial „Anul Constantin Brâncuși”, marcând reafirmarea unei moșteniri culturale care a transformat definitiv imaginea României în lume. Într-o declarație acordată pentru AGERPRES, președintele Academia Română, Ioan-Aurel Pop, a subliniat dimensiunea universală a operei lui Constantin Brâncuși și locul său central în patrimoniul artistic mondial.

„Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai cunoscuți români pe plan mondial, încă din timpul vieții sale. ‘Poet al formelor cioplite’, Brâncuși a construit o vastă operă, de o remarcabilă complexitate tematică. După trecerea din viața aceasta, faima sa și a operelor sale nu a încetat să sporească”, a declarat acad. Ioan-Aurel Pop, subliniind că lucrările sculptorului continuă să ocupe „un loc de cinste printre marile creații artistice ale lumii”.

Președintele Academiei Române a amintit că artistul și-a lăsat moștenire opera lumii prin atelierul său de la Paris, dar și României, prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu – o capodoperă a artei moderne universale. Coloana fără sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului formează un triptic simbolic dedicat eroilor, dar și un manifest estetic care a redefinit sculptura secolului XX.

Ioan-Aurel Pop a evocată și relația complicată a lui Brâncuși cu România anilor ’50, afirmând că sculptorul nu își putea lăsa opera unei țări aflate „în captivitate comunistă rusească (sovietică)”. Recunoașterea oficială deplină a geniului său în România a venit abia după 1964, odată cu o relativă deschidere culturală, când ansamblul de la Târgu Jiu a început să fie restaurat și pus în valoare, după ani de neglijență.

Un moment simbolic s-a produs în 1990, când Constantin Brâncuși a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, o reparație morală târzie pentru unul dintre cei mai mari creatori ai modernității.

Declararea anului 2026 drept „Anul Constantin Brâncuși” reprezintă nu doar un gest comemorativ, ci și o reafirmare identitară. Într-o lume marcată de fragmentări și contestări culturale, opera brâncușiană rămâne o punte între tradiția românească și universalitate, între rădăcină și zbor.

Prin Brâncuși, România nu a oferit doar un artist lumii, ci o viziune: aceea că esența formelor, simplitatea și profunzimea pot vorbi în toate limbile pământului.

Sursa - 2026 – Anul Constantin Brâncuși: Academia Română readuce în prim-plan genialitatea sculptorului care a pus România pe harta lumii

În spațiul public din Republica Moldova, tema identității continuă să fie una dintre cele mai sensibile și mai ușor de manipulat. De zeci de ani, noțiuni precum etnie, națiune, naționalitate sau cetățenie sunt amestecate intenționat, generând confuzie și diviziuni artificiale. În realitate, lucrurile sunt mult mai simple decât par, dacă sunt explicate corect.

Ce este etnia?

Etnia ține de origine, de limbă, cultură, tradiții și istorie comună. Din punct de vedere etnic, populația majoritară din Republica Moldova aparține etniei române. Limba vorbită este limba română, tradițiile sunt aceleași cu cele din Moldova de peste Prut, iar continuitatea istorică este demonstrată de toate disciplinele relevante: istorie, lingvistică, antropologie. Nu există dovezi științifice care să susțină existența unei etnii moldovenești distincte de cea română.

Ce este națiunea?

Națiunea este o comunitate istorică și de conștiință, formată în timp pe baza unei etnii (sau a mai multora), a unei limbi și a unei memorii comune. Națiunea română s-a format prin reunirea provinciilor locuite de români – Moldova, Țara Românească, Transilvania și celelalte regiuni istorice. Moldova istorică a fost parte integrantă a acestui proces, nu o entitate separată.

Ideea unei „națiuni moldovenești” apare târziu și nu ca rezultat al unei evoluții naturale, ci ca instrument politic, introdus după 1812 de Imperiul Rus și consolidat ulterior de regimul sovietic, cu scopul de a rupe legătura identitară dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului.

Ce înseamnă naționalitatea?

Termenul „naționalitate” este unul dintre cele mai confuze. În sens juridic modern, el înseamnă cetățenie, adică apartenența legală la un stat. Un cetățean al Republicii Moldova are naționalitate moldovenească în sens juridic, indiferent de etnia sa.

În spațiul ex-sovietic însă, „naționalitatea” a fost folosită mult timp ca sinonim pentru etnie, ceea ce a creat confuzii care persistă și astăzi. Acest sens este depășit și nu mai corespunde standardelor moderne.

Cetățenia nu definește identitatea etnică?

Cetățenia este o relație juridică între individ și stat. Ea nu spune nimic despre originea etnică. Un român poate fi cetățean al Republicii Moldova, la fel cum poate fi cetățean al României sau al unui alt stat. Statul nu creează etnii și nici națiuni prin simpla existență a unui pașaport.

„Moldovean” – identitate regională

Termenul „moldovean” este corect și legitim atunci când este folosit ca identitate regională, la fel ca „ardelean” sau „oltean”. Un moldovean din Chișinău și unul din Iași împărtășesc aceeași moștenire istorică regională. Problema apare atunci când această identitate regională este transformată artificial într-o identitate etnică sau națională separată.

Confuzia dintre etnie, națiune și cetățenie nu este una inocentă. Ea a fost întreținută sistematic pentru a menține o zonă gri identitară, ușor de influențat și de divizat. Claritatea conceptuală nu înseamnă negarea diversității, ci dimpotrivă, permite o conviețuire onestă între comunități diferite, pe baza adevărului istoric.

Discuția despre identitate în Republica Moldova nu este, în esență, una despre trecut, ci despre felul în care înțelegem prezentul și ne proiectăm viitorul. Confuzia dintre etnie, națiune, naționalitate și cetățenie a fost întreținută mult timp nu din neștiință, ci din interes politic. Atunci când aceste noțiuni sunt amestecate, societatea devine vulnerabilă, ușor de divizat și incapabilă să construiască un consens minim despre cine este și ce își dorește.

A spune că moldovenii sunt români nu înseamnă a nega existența Republicii Moldova ca stat și nici a diminua identitatea civică a cetățenilor săi. Înseamnă, pur și simplu, a recunoaște un fapt istoric și cultural: etnia română nu dispare și nu se schimbă odată cu granițele politice. „Moldovean” rămâne o identitate regională firească, iar cetățenia moldovenească este un cadru juridic legitim, dar niciuna dintre acestea nu poate fi transformată, fără forțări, într-o etnie sau într-o națiune separată.

O societate matură nu se teme de adevărurile sale istorice și nici nu își construiește identitatea pe ambiguități. Claritatea conceptuală nu este un lux academic, ci o condiție de bază pentru coeziune socială, stabilitate politică și orientare strategică. Atât timp cât noțiuni fundamentale sunt folosite greșit sau intenționat distorsionat, dezbaterea publică rămâne captivă trecutului și manipulării.

Înțelegerea diferenței dintre etnie, națiune și cetățenie nu obligă pe nimeni la o opțiune politică anume, dar oferă fiecăruia libertatea de a alege informat. Doar pe baza adevărului istoric și a unei identități asumate lucid poate fi construit un proiect de țară coerent, indiferent de forma pe care acesta o va lua. Fără claritate, nu există unitate; fără adevăr, nu există viitor.

Sursa - Cine sunt moldovenii? Când identitatea este confundată cu politica

Conflictul dintre Mitropolia Basarabiei (aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române) și Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) privind proprietatea și folosința a sute de lăcașuri de cult din Republica Moldova își are originea în anul 2002, în contextul unei hotărâri decisive a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). De atunci și până astăzi, disputa a generat controverse juridice, administrative și comunitare, extinzându-se pe durata a peste două decenii.

Condamnarea Republicii Moldova la CEDO (2002)

În 2002, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO pentru refuzul de a înregistra Mitropolia Basarabiei în registrul de stat al cultelor. Statul pierduse anterior toate procesele interne, iar decizia CEDO a fost obligatorie. Autoritățile aveau la dispoziție un termen scurt pentru a recunoaște oficial cultul.

Înregistrarea Mitropoliei Basarabiei crea premisele pentru revendicarea lăcașurilor de cult deținute înainte de anexarea sovietică din 1944. Această posibilitate a determinat guvernarea comunistă de atunci să adopte o serie de măsuri pentru a menține controlul Patriarhiei Moscovei asupra parohiilor din Republica Moldova.

Măsurile adoptate de guvernarea comunistă (2002–2003)

În perioada imediat următoare hotărârii CEDO, guvernarea Voronin–Tarlev a adoptat două instrumente administrative principale considerate ulterior problematice:

Contractul de dare în folosință gratuită

Ministerul Culturii a încheiat un contract prin care peste 800 de biserici și mănăstiri cu statut de monument au fost date în folosință Mitropoliei Moldovei. Documentul, alcătuit din două pagini, nu includea o listă a imobilelor transmise, nu stabilea condiții clare de utilizare și nu preciza perioada de valabilitate. Contractul a fost semnat la sfârșitul anului 2002 sau începutul anului 2003.

Hotărârea de Guvern nr. 740/2002

Guvernul a adoptat o hotărâre prin care Mitropolia Moldovei era declarată succesoarea de drept a Mitropoliei Basarabiei din perioada interbelică. Această hotărâre a fost ulterior anulată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, fiind considerată neconstituțională.

Scopul acestor măsuri a fost reducerea sau stoparea trecerii comunităților parohiale din jurisdicția Mitropoliei Moldovei în cea a Mitropoliei Basarabiei.

Statutul proprietății bisericilor înainte și după 1991

Majoritatea bisericilor din Republica Moldova au fost construite în secolele trecute prin contribuțiile directe ale enoriașilor și ale comunităților locale. În 1944, după reanexarea Basarabiei de către autoritățile sovietice, aceste lăcașuri de cult au fost declarate verbal drept proprietate a statului, fără acte formale de naționalizare.

După declararea independenței Republicii Moldova în 1991, statul a menținut același statut, autoproclamându-se proprietar al bisericilor-monument, fără documente juridice care să ateste un transfer legal de proprietate.

Înregistrările cadastrale din 2002

În același an în care Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial, a fost lansat sistemul Cadastral național. Bisericile-monument au fost înscrise automat ca proprietate a statului. Ulterior, pe baza contractului de dare în folosință, dreptul de folosință a fost trecut în favoarea Mitropoliei Moldovei.

În numeroase cazuri, înscrierea este considerată abuzivă, deoarece contractul nu conținea lista bunurilor transmise. În unele situații, cadastrul a înscris Mitropolia Moldovei chiar ca proprietar (de exemplu, cazul bisericii din satul Camincea).

Aceste înscrieri au devenit, de-a lungul anilor, principalul instrument prin care Mitropolia Moldovei invoca dreptul de administrare asupra lăcașurilor de cult și bloca trecerea parohiilor către Mitropolia Basarabiei.

Evoluția conflictului în teritoriu

În perioada 2002–2023, numeroase parohii au solicitat trecerea la Mitropolia Basarabiei. În astfel de situații, Mitropolia Moldovei invoca dreptul de folosință și solicita intervenția poliției pentru a restricționa accesul enoriașilor și al clerului. În unele cazuri, ușile bisericilor erau blocate, lacătele erau schimbate, iar activitatea liturgică era întreruptă.

Parohiile erau nevoite să inițieze proceduri judiciare pentru clarificarea dreptului de administrare sau proprietate asupra lăcașurilor de cult. Procesele durau adesea între trei și zece ani, iar în unele situații parohiile își desfășurau activitatea în lăcașuri provizorii.

Dezvoltările judiciare recente (2023–prezent)

În 2023, Curtea de Apel a emis o decizie prin care contractele de dare în folosință au fost anulate. Decizia este definitivă, dar nu irevocabilă. Dosarul se află pe rol de peste 12 ani și a fost examinat de opt ori de Curtea Supremă de Justiție, fiind retrimis de șapte ori spre rejudecare.

Curtea Supremă stabilise inițial ca termen-limită pentru soluționarea definitivă data de 23 aprilie 2025, însă până la această dată nu a fost publicată o hotărâre finală. Întârzierea soluționării cauzei a fost criticată de diferite organizații și experți, întrucât menține incertitudinea juridică privind administrarea lăcașurilor de cult.

Ministerul Culturii are posibilitatea legală de a revoca unilateral contractele de dare în folosință, însă a preferat să aștepte decizia definitivă a instanței supreme.

Sursa - Cronologia litigiului dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei

„Astăzi, la 2 august, s-a instituționalizat moldovenismul, o zi cu o pondere enormă pentru populația dintre Prut și Nistru, o zi care a marcat un întreg neam și generațiile ulterioare, o zi în care trebuie să ne amintim cine am fost, cine suntem și cine vrem să fim, o zi care ne arată cât de mult ne poate costa pasivitatea și lipsa de coeziune. Acum trebuie să ne solidarizăm mult mai mult, fiindcă moldovenismul nu este doar o ideologie, este un scenariu tragic în care trăimˮ, a declarat Alexandru Tetelea, membru al Ligii Studenților din Basarabia.

Astăzi, la ora 18.00, în fața Parlamentului va fi organizat un flashmob dedicat zilei de 2 august și un cerc de inițiativă la care participanții vor putea să se pronunțe asupra acestui eveniment și asupra influenței pe care a l-a avut asupra poporului dintre Prut și Nistru. Alexandru Tetelea

Potrivit lui Silviu Plopa, vicepreședintele Ligii Studenților din Basarabia, criza identitară a moldovenilor își are rădăcinile adânc în politica Uniunii Sovietice, în special după 2 august 1940, când s-au impus schimbări semnificative în structura sociopolitică a regiunii. „Din cauza crizei identitare, a ocupației sovietice și a propagandei desfășurate de-a lungul timpului, ne confruntăm în prezent cu diverse opinii contradictorii legate de trecutul nostru românesc. În acest context, este esențial ca fiecare cetățean să înțeleagă rolul important al României pentru Republica Moldova atât din punct de vedere economic, cât și socialˮ, a menționat vicepreședintele Ligii Studenților din Basarabia. Silviu Plopa a mai spus că data de 2 august 1940 rămâne un simbol al unui experiment istoric antiromânesc și, pentru a depăși efectele negative ale acestuia, este crucial ca tinerii să promoveze activ identitatea românească.

Danu Verlan, membru al Ligii Studenților din Basarabia, a remarcat că în decursul a jumătate de veac URSS a promovat o politică antiromânească acerbă pe teritoriul RSSM, începând cu deportările și anihilările elitelor românești din Basarabia și terminând cu tendințele de creare a unei noi limbi și a unui nou popor cu istorie distinctă de cea românească. Sovieticii făceau tot posibilul de a dezbina conștiința națională și tendința naturală de reunificare cu Patria-mamă, a spus Danu Verlan.

Președintele Asociației „Tighinaˮ, Alexei Păluță, a menționat că Uniunea Sovietică a venit peste noi cu jumătăți de adevăr, promovând în școli mesajul de eliberare de fasciști și trecând cu vederea deportările în Siberia și persecutarea pentru cuvântul „românˮ.

Sursa - Liga Studenților din Basarabia: Republica Moldova păstrează și astăzi moștenirea RSSM

Biserica de lemn din Cricova a aderat la Mitropolia Basarabiei. Preot: De acum suntem parte a familiei mari a Bisericii Ortodoxe Române

„Ca urmare a demersurilor și solicitărilor dumneavoastră, comunitatea noastră ortodoxă din orașul Cricova, mun. Chișinău, a fost primită sub omoforul Mitropoliei Basarabiei. De acum suntem parte a familiei mari a Bisericii Ortodoxe Române, prin voința și binecuvântarea lui Dumnezeu și grija păstorească a Înaltpreasfințitului Petru, Mitropolit al Basarabiei. Comunitatea noastră are acum statut deplin și mult așteptat, canonic și juridic, ca parohie ortodoxă în cadrul Bisericii Ortodoxe Române”, a scris pe Facebook preotul Andrei Percic.

Potrivit acestuia, Aderareade la Patriarhia Rusă la Patriarhia Română nu este un moft personal, nici un act politic, economic sau social.

„Ea a fost solicitată de-a lungul ultimilor ani de către creștinii și enoriașii din Cricova, care și-au exprimat dorința fermă de a reveni la biserica mamă, la originile culturale, spirituale și istorice. Este un act de recunoștință față de înaintașii noștri, strămoși, domnitori și, în special, față de Sfinții noștri mult iubiți Părinți. Revenim la Biserica Ortodoxă Română, care are comuniune cu toate Bisericile locale (Grecia, Constantinopol, Alexandria, Ierusalim, Antiohia, Serbia, Bulgaria și altele), fiind binecuvântați și recunoscuți de Patriarhia Ecumenică”, a precizat preotul.

Andrei Percic a menționat că va continua să foloseascvă același calendar și să prăznuim sărbătorile Domnești și pe sfinți la fel ca până acum.

„Vom mărturisi același crez și același simbol de credință, fără nicio schimbare. Vom oficia aceeași Sfântă Liturghie, ne vom împărtăși din același Trup și Sânge al Mântuitorului nostru Iisus Hristos și vom săvârși aceleași Sfinte Taine: botez, cununie, rugăciuni și înmormântare, sfințirea caselor etc. Vom continua să predicăm, să învățăm și să sprijinim categoriile vulnerabile ale societății noastre: orfani, deținuți, persoane în vârstă, persoane solitare și persoane cu nevoi speciale, oferindu-le suport material, social și moral-spiritual. Ne vom ruga pentru pacea și bunăstarea Sfintei noastre Biserici, a poporului nostru binecredincios de pretutindeni și a țării noastre. Nimic nu este mai frumos, mai demn și mai plin de duh decât a locui împreună cu frații. Mulțumim pentru tot sprijinul, încrederea și bunăvoința voastră. Să fim demni, responsabili și credincioși strămoșilor, credinței și culturii noastre.Doamne ajută!”, a transmis l Andrei Percic.

Sursa - Biserica de lemn din Cricova a aderat la Mitropolia Basarabiei.

Acest proiect a fost finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Mulțumim DRRM pentru susținerea continuă a inițiativelor noastre de consolidare a legăturilor spirituale și culturale dintre tinerii ortodocși din Basarabia și România.

Sursa - Orhei a fost gazda a 200 de tineri ortodocși români

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale și centrale din Republica Moldova, intelectuali, profesori, pompieri, militari, cetățenii de onoare ai comunei Bravicea, fanfara Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și alții.

De asemenea, un sobor de preoți din cadrul Mitropoliei Basarabiei a Patriarhiei Române au sfințit acest monument restabilit de Asociația „Monumentum” din Republica Moldova.

„Obeliscul a fost edificat în anii ”30 în cinstea eroilor căzuți pe câmpurile de bătaie din Primul Război Mondial, însă a fost parțial distrus în 1944, când în locul vulturului cruciat al Armatei Române, pe obelisc a fost instalat bustul dictatorului I. V. Stalin. După moartea lui Stalin, activiștii de partid au încercat să transporte monumentul în afara localității pentru a-l reamplasa ca „monument închinat partizanilor sovietici”, însă tractorul care îl transporta s-a stricat la marginea pădurii. Ulterior, cele 3 bucăți ale obeliscului au fost aruncate la marginea pădurii, unde s-au păstrat până în 2023 când au fost identificate și readuse în sat. În toamna anului trecut, Asociația „Monumentum” a preluat inițiativa restabilirii acestei opere comemorative de război”, anunță autorii inițiativei.

Astfel, fundația monumentului a fost turnată în beton de către Primăria Bravicea, iar obeliscul a fost restaurat de către meșterul Ion Railean, sub îndrumarea arhitectului Mihail Andries. Vulturul cruciat al Armatei Române a fost turnat în bronz de către sculptorul Veaceslav Jiglițchi.

„Prin sfințirea acestui monument, aducem un omagiu eroilor care au căzut pentru reîntregirea neamului românesc, într-o zi în care se împlinesc 424 de ani de la unirea tuturor românilor sub sceptrul lui Mihai Viteazul”, a mai subliniat Asociația „Monumentum”, organizație înființată cu scopul reabilitării monumentelor din perioada interbelică de pe teritoriul Republicii Moldova.

Sursa - Dezvelirea Monumentului Eroilor Reîntregitori din Primul Război Mondial la Bravicea

Anunțul a fost făcut de către reprezentantul Mitropoliei Basarabiei, Ion Marian, responsabil de primirea noilor parohii, care că mai sunt parohii „pe cale de aderare”, transmite Europa Liberă.

Sursa - Încă o Parohie din Chișinău s-a aăturat Mitropoliei Basarabiei – Biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din comuna Ciorescu,

Scopul principal al evenimentului a fost să sublinieze un mesaj clar și puternic: “Tinerii  basarabeni își asumă identitatea românească”. Într-o atmosferă plină de entuziasm și determinare, participanții au transmis mai multe mesaje importante, evidențiind legăturile culturale și istorice dintre Moldova și România.

Organizat de Liga Studenților din Basarabia și încadrat în Zilele Românilor de Pretutindeni, Marșul Identitar a fost un simbol al unității și solidarității românilor din întreaga lume. Principalele mesaje transmise în cadrul evenimentului au fost:

1.Unitatea basarabenilor cu națiunea română: Participanții au subliniat faptul că basarabenii fac parte integrantă din națiunea română, reafirmând legăturile strânse și valorile comune.

2. Asumarea identității românești pentru integrarea europeană: Marșul Identitar a evidențiat că asumarea identității românești este esențială pentru integrarea europeană a Moldovei și pentru promovarea valorilor democratice și europene.

3. Eliminarea vestigiilor regimului comunist: Sub sloganul “Pentru un viitor european să eliminăm vestigiile unui regim criminal”, participanții au pledat pentru mutarea monumentelor comuniste într-un muzeu al totalitarismului, ca un gest simbolic pentru consolidarea memoriei colective și promovarea democrației.

Marșul Identitar, desfășurat în cadrul Zilelor Românilor de Pretutindeni, a fost un moment de mobilizare și afirmare a identității românești în rândul tinerilor din Moldova, subliniind solidaritatea și unitatea românilor din întreaga lume.

Sursa - Liga Studenților din Basarabia a organizat la Chișinău Marșul Identitar