<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Moldova &#8211; Români MD</title>
	<atom:link href="https://www.romani.md/tag/moldova/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.romani.md</link>
	<description>Citește Românește</description>
	<lastBuildDate>Fri, 15 Jun 2018 11:11:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.1</generator>
	<item>
		<title>ONU va dezbate proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse de ocupaţie din regiunea transnistreană</title>
		<link>https://www.romani.md/onu-va-dezbate-proiectul-de-rezolutie-privind-retragerea-trupelor-ruse-de-ocupatie-din-regiunea-transnistreana/</link>
					<comments>https://www.romani.md/onu-va-dezbate-proiectul-de-rezolutie-privind-retragerea-trupelor-ruse-de-ocupatie-din-regiunea-transnistreana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 Jun 2018 11:11:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[Armata rusă]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Transnistria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=2260</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pe data de 22 iunie ONU va dezbate proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse de ocupaţie din regiunea transnistreană. Informaţia a fost confirmată de ministrul al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, în cadrul unui briefing de presă, informează TVR. Oficialul a spus că Secretariatul ONU a înregistrat solicitarea R.Moldova care se referă [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/onu-va-dezbate-proiectul-de-rezolutie-privind-retragerea-trupelor-ruse-de-ocupatie-din-regiunea-transnistreana/">ONU va dezbate proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse de ocupaţie din regiunea transnistreană</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2 class="digest">Pe data de 22 iunie ONU va dezbate proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse de ocupaţie din regiunea transnistreană. Informaţia a fost confirmată de ministrul al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, în cadrul unui briefing de presă, informează TVR.</h2>
<div class="content">
<p>Oficialul a spus că Secretariatul ONU a înregistrat solicitarea R.Moldova care se referă la retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruse de pe teritoriul R.Moldova. Ministrul a mai spus că autorităţile de la Chişinău depun eforturi pentru a obţine sprijinul a cât mai multe state în acest demers.</p>
<p>Anterior Andrian Candu a declarat că va cere societaţii internaţionale să estimeze pierderile statelor din urma ocupării teritoriilor. Candu a mai spus că în urma acestei cereri în faţa unei instanţe internaţionale vom primi, probabil, miliarde.</p>
<p>Candu a declarat şi pentru TVR MOLDOVA că analizează situaţia de a fi depusă o cerere de despăgubire.</p>
<p>Anterior, Republica Moldova a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să includă subiectul scoaterii trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova, pe agenda de zi a celei de-a 72 sesiuni a Adunării Generale a ONU. Însă aceasta a fost retrasă pentru a fi pregătită mai bine.</p>
</div>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/onu-va-dezbate-proiectul-de-rezolutie-privind-retragerea-trupelor-ruse-de-ocupatie-din-regiunea-transnistreana/">ONU va dezbate proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse de ocupaţie din regiunea transnistreană</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.romani.md/onu-va-dezbate-proiectul-de-rezolutie-privind-retragerea-trupelor-ruse-de-ocupatie-din-regiunea-transnistreana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldova si Romania mai aproape prin sport</title>
		<link>https://www.romani.md/moldova-si-romania-mai-aproape-prin-sport/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Jun 2018 12:28:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=2097</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ministrul român al Tineretului şi Sportului, Ioana Bran, se află într-o vizită oficială în Republica Moldova şi a avut astăzi, 7 iunie, o întâlnire cu ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc. La întrevedere, Monica Babuc s-a referit la relaţiile de prietenie şi cooperare, care cuprind cele mai diverse domenii (educaţie, cultură, cercetare etc.), dovadă în [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/moldova-si-romania-mai-aproape-prin-sport/">Moldova si Romania mai aproape prin sport</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2 class="digest">Ministrul român al Tineretului şi Sportului, Ioana Bran, se află într-o vizită oficială în Republica Moldova şi a avut astăzi, 7 iunie, o întâlnire cu ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc.</h2>
<div class="content">La întrevedere, Monica Babuc s-a referit la relaţiile de prietenie şi cooperare, care cuprind cele mai diverse domenii (educaţie, cultură, cercetare etc.), dovadă în acest sens fiind numeroasele proiecte realizate în comun. Babuc a subliniat necesitatea stabilirii unui cadrul legal privind colaborarea în domeniul tineretului şi sportului.</p>
<p>La rândul său, ministrul Ioana Bran şi-a exprimat disponibilitatea aprofundării cooperării, astfel încât organizaţiile sportive şi cele de tineret din Republica Moldova să beneficieze de diverse programe şi proiecte de mobilitate şi asistenţă oferite de România, dar şi de Uniunea Europeană.</p>
<p>Discuţiile au vizat perspectivele de cooperare între cele două ministere. Părţile au convenit asupra necesităţii creării unui cadru comun de cooperare în domeniul tineretului şi sportului, după modelul programelor şi acordurilor culturale şi educaţionale încheiate între Republica Moldova şi România.</p>
<p>Ministrul Ioana Bran va întreprinde vizite la mai multe instituţii, printre care Centrul sportiv de pregătire a loturilor naţionale, inclusiv Baza sportivă de canotaj din oraşul Vatra, Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, Universitatea de Stat de Educaţiei Fizică şi Sport şi Centrul de Tineret Orhei.</p></div>
<div></div>
<div>Sursa: TVR.Moldova</div>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/moldova-si-romania-mai-aproape-prin-sport/">Moldova si Romania mai aproape prin sport</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>România şi Republica Moldova au semnat un acord militar</title>
		<link>https://www.romani.md/romania-si-republica-moldova-au-semnat-un-acord-militar/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Apr 2018 09:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[acord]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=1679</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România au semnat Planul bilateral de cooperare pentru anul 2018. &#160; Documentul a fost semnat de secretarul de Stat în domeniul politicii de apărare şi cooperării internaţionale din Republica Moldova, Dumitru Mînzărari, şi omologul său de la Bucureşti, Mircea Duşa, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Chişinău. Planul [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/romania-si-republica-moldova-au-semnat-un-acord-militar/">România şi Republica Moldova au semnat un acord militar</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2 class="digest">Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România au semnat Planul bilateral de cooperare pentru anul 2018.</h2>
<p>&nbsp;</p>
<div class="content">
<p>Documentul a fost semnat de secretarul de Stat în domeniul politicii de apărare şi cooperării internaţionale din Republica Moldova, Dumitru Mînzărari, şi omologul său de la Bucureşti, Mircea Duşa, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Chişinău.</p>
<p>Planul prevede „activităţi comune de instruire şi pregătire pentru militarii din Republica Moldova şi cei din România, acordarea de asistenţă din partea Guvernului român pentru continuarea procesului de reformă şi modernizare a sectorului de apărare al ţării noastre şi are ca obiectiv consolidarea relaţiilor bilaterale în domeniul apărării”.</p>
<p>Astfel, pentru anul curent, colaborarea dintre România şi Republica Moldova pe segmentul de apărare se va axa pe „intensificarea exerciţiilor şi antrenamentelor cu participarea militarilor ambelor armate, creşterea numărului de burse pentru ofiţerii şi subofiţerii Armatei Naţionale în instituţiile de profil din România, inclusiv în domeniul medicinii militare, precum şi expertiză în implementarea programelor de dezvoltare a învăţământului sprijinite de NATO”.</p>
<p>Planul bilateral de cooperare între Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Moldova pentru anul 2018 a fost semnat în cadrul Reuniunii Comisiei mixte România-Republica Moldova în domeniul apărării, desfăşurată la Bucureşti în perioada 25-26 aprilie.</p>
<p>sursa: TVR Moldova</p>
</div>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/romania-si-republica-moldova-au-semnat-un-acord-militar/">România şi Republica Moldova au semnat un acord militar</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rezultatele sondajelor in privinta unirii in Chisinau</title>
		<link>https://www.romani.md/rezultatele-sondajelor-in-privinta-unirii-in-chisinau/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Apr 2018 11:33:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Chișinău]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=1672</guid>

					<description><![CDATA[<p>Centrul social-politic european a organizat consultarea publică privind Unirea R.Moldova cu România, în perioada 1-19 aprilie curent, în municipiul Chișinău. La sondaj au participat 79.642 de persoane, iar răspunsurile au fost colectate online, prin deplasarea operatorilor la domiciliu și în corturile amenajate în Capitală. &#160; &#160; Datele prezentate astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/rezultatele-sondajelor-in-privinta-unirii-in-chisinau/">Rezultatele sondajelor in privinta unirii in Chisinau</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2>Centrul social-politic european a organizat consultarea publică privind Unirea R.Moldova cu România, în perioada 1-19 aprilie curent, în municipiul Chișinău. La sondaj au participat 79.642 de persoane, iar răspunsurile au fost colectate online, prin deplasarea operatorilor la domiciliu și în corturile amenajate în Capitală.</h2>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Datele prezentate astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, arată că 55% dintre respondenți au optat pentru Unirea R. Moldova cu România, iar 45% nu o susțin. Astfel, 62% dintre participanții la sondaj din sectorul Botanica au optat în favoarea Unirii, în sectorul Buiucani 55% au votat în susținerea acestui proces, în sectorul Centru &#8211; 53%, în sectorul Râșcani &#8211; 50%, în sectorul Ciocana &#8211; 57%, iar în suburbii &#8211; 61%.</p>
<p>De asemenea, 21% din numărul total al respondenților au fost vorbitori de limbă rusă, iar 31% dintre aceștia susțin Unirea.</p>
<p>Marja de eroare este de ± 3%.</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/rezultatele-sondajelor-in-privinta-unirii-in-chisinau/">Rezultatele sondajelor in privinta unirii in Chisinau</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prutul Unește: Doi români vor înota 100 km pe Prut în cinstea Centenarului</title>
		<link>https://www.romani.md/1658-2/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Apr 2018 11:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[centenar]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=1658</guid>

					<description><![CDATA[<p>Avram Iancu, românul care a traversat înot Canalul Mânecii şi a parcurs, tot înot, fluviul Dunărea, pe lungimea lui de 2.858 de kilometri, împreună cu basarabeanul Ion Lazarenco Tiron, singurul din lume care a înotat cele şapte strâmtori incluse în provocarea Ocean’s Seven, vor  demara luna viitoare un proiect dedicat Centenarului Marii Uniri de la [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/1658-2/">Prutul Unește: Doi români vor înota 100 km pe Prut în cinstea Centenarului</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2>Avram Iancu, românul care a traversat înot Canalul Mânecii şi a parcurs, tot înot, fluviul Dunărea, pe lungimea lui de 2.858 de kilometri, împreună cu basarabeanul Ion Lazarenco Tiron, singurul din lume care a înotat cele şapte strâmtori incluse în provocarea Ocean’s Seven, vor  demara luna viitoare un proiect dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.</h2>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pe 25 mai, cei doi performeri vor înota 100 de kilometri pe râul Prut, în cadrul proiectului “Umăr la umăr pentru o istorie comună”. Anunţul a fost făcut în premieră, sâmbătă, în Vrancea, la Pufeşti, unde cei doi şi-au împărtăşit experienţele trăite în cadrul unui simpozion dedicat Zilei Pământului, manifestare organizată de Şoala Gimnazială din Pufeşti.</p>
<p>&nbsp;</p>
<blockquote><p>“Ne-am întâlnit acolo unde s-au întâmplat performanţele noastre de a traversa Canalul Mânecii. I-am dat căştile mele de înot, să le primească ca amintire. Tot vorbeam de proiectele mele, de proiectele lui şi am zis să facem un proiect împreună pe Prut. Anul acesta mă contactează şi îmi zice: Măi Ioane, hai să-i dăm drumul, că acum e momentul”,</p></blockquote>
<p>&nbsp;</p>
<p>a spus Ion Lazarenco Tiron, în cadrul evenimentului.</p>
<p>La rândul său, Avram Iancu a detaliat proiectul “Umăr la umăr pentru o istorie comună”, recunoscând că ideea i-a aparţinut partenerului său, care în trecut, a traversat înot şi râul Nistru, parcurgând 235 km timp de nouă zile, în cadrul Maratonului „Nistru – uneşte Moldova”.</p>
<blockquote><p>“Noi ne-am întâlnit acolo, în acelaşi loc de chin şi vorbeam aceeaşi limbă, s-a înfiripat o prietenie şi s-a făcut şi o frăţie. Ion a avut ideea extraordinară de a înota umăr la umăr, împreună, pe Prut, pentru a arăta românilor de dincolo şi dincoace de Prut că suntem fraţi, că avem acelaşi sânge şi vorbim aceeaşi limbă. Bineînţeles că am rezonat imediat cu acest proiect şi ne-am gândit să-l punem în practică acum, în an centenar, la 100 de ani de la Marea Unire a tuturor românilor de pretutindeni. De altfel, de curând am sărbătorit 100 de ani de când Basarabia s-a unit cu România. Vrem să înotăm 100 de kilometri pentru 100 de ani de unitate, pe ultimii 100 de kilometri ai Prutului, de la podul Oancea-Cahul şi până la vărsarea Prutului în Dunăre, acolo unde Prutul îşi pierde identitatea de graniţă care ne desparte”,</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>a spus Avram Iancu.</p>
<p>&nbsp;</p></blockquote>
<blockquote><p>Sursa: adevarul.ro</p></blockquote>
<p>&nbsp;</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/1658-2/">Prutul Unește: Doi români vor înota 100 km pe Prut în cinstea Centenarului</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sondaj :48 la sută au spus că sunt contra Unirii R.Moldova cu  România</title>
		<link>https://www.romani.md/sondaj-48-la-suta-au-spus-ca-sunt-contra-unirii-r-moldova-cu-romania/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Apr 2018 13:10:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=1485</guid>

					<description><![CDATA[<p>Circa 67 % dintre cetăţenii Republicii Moldova cred că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită, iar cele mai stringente probleme sunt cele din domeniul social şi economic. Cel puţin acest lucru îl arată datele unui sondaj de opinie, realizat de către Centrul de Cercetări Sociologice şi prezentat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă, [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/sondaj-48-la-suta-au-spus-ca-sunt-contra-unirii-r-moldova-cu-romania/">Sondaj :48 la sută au spus că sunt contra Unirii R.Moldova cu  România</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2 class="lbr_2d lpad20"><span class="c2d size14">Circa 67 % dintre cetăţenii Republicii Moldova cred că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită, iar cele mai stringente probleme sunt cele din domeniul social şi economic. Cel puţin acest lucru îl arată datele unui sondaj de opinie, realizat de către Centrul de Cercetări Sociologice şi prezentat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă,<em> relatează Radio Moldova Actualităţi.</em></span></h2>
<div></div>
<div></div>
<div class="bpad10 tpad20">
<div id="txtBlock" class="size14">
<div>„38 la sută dintre respondenți au spus că salariile mici sunt o problemă stringentă cu care se confruntă. După care urmează corupția cu 21 la sută. Locurile de muncă, la fel din categoria economico-socială, 13 la sută au spus că sunt o problemă. Prețurile la servicii au răspuns 10 la sută,  prețurile la produse – 8 la sută, iar siguranța cetățeanului și infrastructura au răspuns doar 2 la sută”, a precizat președintele Centrului de Cercetări Sociologice,  Sergiu Raievschi.</p>
<p>Conform  aceluiași sondaj, numărul adepților integrării europene a Republicii Moldova depășește 50%, iar al adepților unirii cu România a crescut până la 35%, însă pentru aderarea Republicii Moldova la NATO ar vota ceva mai mult de o pătrime din respondenți.</p>
<p>„Dacă s-ar organiza un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar vota 52 la sută pentru, 38% împotrivă, iar 10 la sută sunt indeciși. Cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, pentru au răspuns 41 la sută, 52 la sută au răspuns contra, iar 7% sunt indeciși.</p></div>
</div>
</div>
<div></div>
<div></div>
<h4></h4>
<div class="bpad10 tpad20">
<div id="txtBlock" class="size14">
<h4>La subiectul Unirii Republicii Moldova cu România, 35% au răspuns pentru, 48 la sută au spus că sunt contra, iar 17 la sută sunt nehotărâți. La întrebarea, dacă Republica Moldova ar trebui să adere la NATO, 27% au spus că da, 41 la sută – nu, iar 31 la sută nu sunt hotărâți. Foarte mulți din societate încă nici nu pricep ce este NATO. Știu că există așa ceva, dar ce reprezintă, nu știu”, <em>a spus Sergiu Raievschi.</em></h4>
<p>&nbsp;</p>
<p>Tot în cadrul sondajului oamenii au fost întrebați din ce surse media preferă să se informeze. Potrivit expertului în comunicare al centrului de Cercetări Sociologice, Valeria Trinca, conform datelor obținute în sondaj, majoritatea cetățenilor  privesc televizorul, citesc informații on-line și ascultă radioul, pe când presa scrisă este tot mai puțin citită.</p>
<p>„Doar două procente au răspuns că se informează din ziare. Televizorul rămâne cea mai importantă sursă de informare, având un răspuns de 79 la sută dintre cei care privesc des sau foarte des. Internetul ocupă și el un loc tot mai important. Vedem că radio este, la fel, o sursă importantă. 33% dintre cetățeni au răspuns că ascultă radio des și foarte des”,a explicat expertul în comunicare al centrului de Cercetări Sociologice, Valeria Trinca.</p>
<p>Sondajul a fost realizat la inițiativa Centrului de Cercetări Sociologice, în perioada 10-27 martie, pe un eșantion de 1550 de persoane, marja de eroare a sondajului fiind de 3%.</p>
</div>
<p>sursa :trm.md</p>
</div>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/sondaj-48-la-suta-au-spus-ca-sunt-contra-unirii-r-moldova-cu-romania/">Sondaj :48 la sută au spus că sunt contra Unirii R.Moldova cu  România</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Unirea România a ajuns în senatul SUA</title>
		<link>https://www.romani.md/unirea-romania-a-ajuns-in-senatul-sua/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 10 Mar 2018 07:22:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[Centenar]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=1187</guid>

					<description><![CDATA[<p>Subiectul unirii Republicii Moldova cu România, discutat în Senatul SUA. Unirea dintre Republica Moldova și România a fost discutată în Senatul Statelor Unite ale Americii. În acest sens, reprezentanții Comitetului Româno &#8211; American pentru Basarabia, în coordonare cu Fundația Basarabia au adresat un memoriu Senatului SUA, prin care solicită să fie luată în calcul reunirea [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/unirea-romania-a-ajuns-in-senatul-sua/">Unirea România a ajuns în senatul SUA</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<header class="post-header">
<h1 class="post-header-title">Subiectul unirii Republicii Moldova cu România, discutat în Senatul SUA.</h1>
</header>
<article class="post-text js-comments-article">
<figure class="post-text-img"><figcaption class="post-text-img-desc"></figcaption></figure>
<p class="post-text-desc">Unirea dintre Republica Moldova și România a fost discutată în Senatul Statelor Unite ale Americii.</p>
<p>În acest sens, reprezentanții Comitetului Româno &#8211; American pentru Basarabia, în coordonare cu Fundația Basarabia au adresat un memoriu Senatului SUA, prin care solicită să fie luată în calcul reunirea celor două state românești în anul Centenarului.</p>
<p>Memoriul intitulat „România, Basarabia și Republica Moldova” este semnat de profesorul Nicholas Dima, președintele Comitetului Româno &#8211; American pentru Basarabia. Profesorul atrage atenția asupra faptului că în anul Centenarului trebuie să se ia în calcul reunirea celor două state românești.</p>
<p>Documentul este adresat senatorului Bob Corker, președintele Comitetului pentru Relații Externe din Senatul SUA.</p>
<p>Nicholas Dima este de origine română, care mai bine de 40 de ani este stabilit cu traiul în SUA.În anul 1967 a absolvit Universitatea de Geografie din București, ulterior și-a continuat studiile peste ocean, finisând Universității din Columbia, unde a obținut titlul de doctor în geografie. În prezent acesta este responsabil de comunicarea interculturală, scrie <a href="https://www.ziarulnational.md/ultima-ora-doc-chestiunea-privind-unirea-r-moldova-cu-romania-a-ajuns-in-senatul-sua-o-romania-reunita-va-fi-un-factor-de-stabilitate-an-europa-de-est/" target="_blank" rel="noopener">ziarulnational.md</a>.</p>
</article>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/unirea-romania-a-ajuns-in-senatul-sua/">Unirea România a ajuns în senatul SUA</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Unirea prin Medicină:  România şi Republica Moldova vor să facă schimb de organe.</title>
		<link>https://www.romani.md/unirea-prin-medicina/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 06 Mar 2018 10:57:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Transplant]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=1146</guid>

					<description><![CDATA[<p>Parteneriat pentru transplant. România şi Republica Moldova vor să facă schimb de organe. Mai multe vieți vor putea fi salvate în Moldova datorită unui acord de schimb de organe ce urmează să fie semnat între ţara noastră și România până la sfârşitul acestui an. Astfel, în cazul în care un organ prelevat nu va putea [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/unirea-prin-medicina/">Unirea prin Medicină:  România şi Republica Moldova vor să facă schimb de organe.</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h1 class="entry-title">Parteneriat pentru transplant. România şi Republica Moldova vor să facă schimb de organe.</h1>
<p>Mai multe vieți vor putea fi salvate în Moldova datorită unui acord de schimb de organe ce urmează să fie semnat între ţara noastră și România până la sfârşitul acestui an.</p>
<p>Astfel, în cazul în care un organ prelevat nu va putea fi transplantat nici unuia dintre pacienții moldoveni, acesta va putea fi oferit unui pacient din țara vecină. Și invers. Mai mult, datorită acestui acord, pacienții moldoveni vor putea beneficia de un transplant de cord sau plămâni &#8211; operații care vor fi efectuate peste Prut.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Şeful Agenției de transplant, Igor Codreanu, susţine că șansele pacienţilor moldoveni dea beneficia de un transplant vor crește cu 15-20 la sută. O speranță la viață vor avea și cei care au nevoie de un transplant de cord sau plămâni.</p>
<p>Potrivit statisticilor oficiale, 60 de moldoveni aşteaptă acum un transplant hepatic, iar 37 de persoane unul renal.</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/unirea-prin-medicina/">Unirea prin Medicină:  România şi Republica Moldova vor să facă schimb de organe.</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Declarația Comună a președinților Parlamentelor Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei</title>
		<link>https://www.romani.md/declaratia-comuna-presedintilor-parlamentelor-georgiei-republicii-moldova-si-ucrainei/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moromete]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 06:55:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[Declarație comună]]></category>
		<category><![CDATA[Georgia]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=1030</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un documentul a fost semnat de Andrian Candu, Irakli Kobakhidze și Andriy Parubiy prin care se angajează să promoveze o poziție comună în  domeniul apărării și securității, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt al Parteneriatului estic „Georgia, Republica Moldova și Ucraina” Cei trei președinți s-au arătat îngrijorați de provocările rusești , cât și de faptul că [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/declaratia-comuna-presedintilor-parlamentelor-georgiei-republicii-moldova-si-ucrainei/">Declarația Comună a președinților Parlamentelor Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2>Un documentul a fost semnat de Andrian Candu, Irakli Kobakhidze și Andriy Parubiy prin care se angajează să promoveze o poziție comună în  domeniul apărării și securității, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt al Parteneriatului estic „Georgia, Republica Moldova și Ucraina”</h2>
<p>Cei trei președinți s-au arătat îngrijorați de provocările rusești , cât și de faptul că trupele Rusiei se află în continuare în Transnistria, dar și în celelalte zone separatiste din Georgia și Ucraina.</p>
<p>Declarația a fost publicată pe <a href="http://parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/3868/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx" target="_blank" rel="noopener">Siteul Parlamentului Republicii Moldova</a></p>
<div><em>„Noi, Președinții Parlamentelor Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei ne reafirmăm angajamentul față de integrarea europeană drept unicul și cel mai eficient instrument pentru a asigura prosperitatea, securitatea, dezvoltarea stabilă și democratică pe termen lung pentru țările noastre. </em></div>
<div></div>
<div><em>Recunoaștem importanța Parteneriatului Estic (PE) ca mecanism puternic de promovare a reformelor în această privință.</em></div>
<div></div>
<div><em>Reafirmăm faptul că implementarea Acordurilor de Asociere/Zonelor de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană este un angajament cheie al celor trei țări partenere asociate. Recunoaștem că procesul de aproximare creează condiții favorabile pentru integrarea funcțională a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei în UE. Prin urmare, Acordurile de Asociere și documentele aferente acestora vor servi drept model pentru cooperarea intensivă cu UE pentru următorii câțiva ani.</em></div>
<div></div>
<div><em>Noi, ca președinți ai organelor legislative supreme, ne exprimăm disponibilitatea de a juca un rol important în asigurarea implementării la timp și eficiente a angajamentelor țărilor noastre privind aproximarea legislativă, perspectivele mai mari de integrare și controlul parlamentar riguros în acest sens.</em></div>
<div></div>
<div><em>Reconfirmăm aderarea la normele și principiile dreptului internațional referitoare la suveranitate și integritatea teritorială și respectarea acestora, precum și la principiul acordului țării gazdă privind prezența trupelor străine. În acest context, suntem profund îngrijorați de faptul că trupele ruse sunt în continuare dislocate pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, iar ocupația rusă și alte forme de intervenție militară continuă în diverse regiuni din Georgia și Ucraina.</em></div>
<div></div>
<div><em>Suntem profund îngrijorați de sprijinul coordonat, din exterior pentru mișcările separatiste, incitând la ură pe criterii de apartenența etnică și lingvistice; operațiunile de informare care utilizează mass-media, rețele de socializare și internetul; discreditarea deciziilor Guvernelor care urmăresc obiectivul integrării mai strânse în UE/NATO prin mesaje propagandistice, acuzații inventate și paralele istorice absurde.</em></div>
<div></div>
<div><em>Suntem profund îngrijorați de înrăutățirea situației din sfera umanitară și a securității din zonele de conflict. Condamnăm violarea gravă și sistematică a drepturilor omului, inclusiv reținerile ilegale, crimele și impunitatea celor care dețin controlul în regiunile ocupate ale Georgiei și Ucrainei, limitarea drepturilor de proprietate și alte genuri de acte discriminatorii și ilegitime.</em></div>
<div></div>
<div><em>Recunoaștem că reziliența societăților noastre și răspunsul nostru la provocările de securitate au la bază în primul rând propriile noastre realizări care țin de consolidarea în continuare a instituțiilor democratice și sporirea prosperității cetățenilor.</em></div>
<div></div>
<div><em>Apreciem angajamentul ferm al partenerilor noștri de a ne sprijini în dezvoltarea și aspirațiile noastre spre consolidarea democrației, stabilitate, pace și dezvoltare economică durabilă.</em></div>
<div></div>
<div><em>Solicităm Guvernelor Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei să elaboreze angajamente comune ambițioase, însoțite de mecanisme adecvate pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării și securității, îmbunătățirea capacităților de contracarare a amenințărilor hibride și implementarea proiectelor integrate de infrastructură și energetice.</em></div>
<div></div>
<div><em>Solicităm tuturor părților interesate să sprijine inițiativele menite să investigheze și să reacționeze în mod corespunzător la tentativele ilegale coordonate de anumite state care subminează integritatea teritorială, securitatea națională și fundamentele democratice ale țărilor noastre.</em></div>
<div></div>
<div><em>Chemăm colegii noștri din statele membre ale UE și instituțiile UE, precum și din Statele Unite ale Americii să rămână angajați și să continue să sprijine Georgia, Republica Moldova și Ucraina pe calea dificilă, dar meritorie a reformelor democratice”.</em></div>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/declaratia-comuna-presedintilor-parlamentelor-georgiei-republicii-moldova-si-ucrainei/">Declarația Comună a președinților Parlamentelor Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Senator român, Iulia Scântei: Parlamentul Republicii Moldova a refuzat de a avea o ședință comună cu Legislativul României!</title>
		<link>https://www.romani.md/senator-roman-iulia-scantei-parlamentul-republicii-moldova-refuzat-de-avea-o-sedinta-comuna-cu-legislativul-romaniei/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Artur]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Feb 2018 19:58:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.romani.md/?p=943</guid>

					<description><![CDATA[<p>Senatorul român, Iulia Scântei, a declarat că dacă Guvernul României și cel al Republicii Moldova au hotărât că în curând vor avea o şedinţă comună, același lucru nu se poate spune despre Parlamentul Republicii Moldova, care potrivit ei, a refuzat să dea curs invitației de a avea o ședință comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova care ar [&#8230;]</p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/senator-roman-iulia-scantei-parlamentul-republicii-moldova-refuzat-de-avea-o-sedinta-comuna-cu-legislativul-romaniei/">Senator român, Iulia Scântei: Parlamentul Republicii Moldova a refuzat de a avea o ședință comună cu Legislativul României!</a></p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Senatorul român, Iulia Scântei, a declarat că dacă Guvernul României și cel al Republicii Moldova au hotărât că în curând vor avea o şedinţă comună, același lucru nu se poate spune despre Parlamentul Republicii Moldova, care potrivit ei, a refuzat să dea curs invitației de a avea o ședință comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova care ar fi trebuit să aibă loc la Iași sau la Chișinău.<br />
</strong></p>
<p>„În ciuda eforturilor politice și diplomatice ale părții române, inițiate încă de anul trecut, conducerea Parlamentului moldovean nu a arătat aceeași deschidere pentru o ședință solemnă cu caracter de simbol și de punte politică a celor două foruri legislative”, a scris Iulia Scântei într-o postare pe facebook.<br />
Senatorul mai adaugă că „o ședință solemnă doar a Parlamentului României, unde parlamentarii moldoveni vor avea statut de „invitați” (și asta dacă vor da curs și invitației!) și nu o ședință comună a celor două Parlamente pentru a marca 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, este inacceptabil politic”.</p>
<p><em><strong><a class="_64-f" href="https://www.facebook.com/iulia.scantei/" target="_blank" rel="noopener">Iulia Scântei</a></strong><br />
Sărbătorim Centenarul Marii Uniri cu sau fără frații români de peste Prut?<br />
</em><em>Mai presus, se pare, de dorința românilor din stânga și din dreapta Prutului, rămâne decizia politicienilor vremelnici.<br />
</em><em>Agențiile de presă au comunicat azi, anunțul Primului Ministru moldovean, Pavel Filip, la finalul unei întrevederi cu omologul său român, Viorica Dăncilă, si anume: &#8220;Am hotărât că foarte curând vom avea o şedinţă comună a guvernelor şi de data aceasta am propus cu mult drag ca această şedinţă să aibă loc la Chişinău&#8221;.<br />
</em><em>Din păcate, nu același lucru se va petrece și cu ședința comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova care ar fi trebuit să aibă loc la Iași sau la Chișinău. În ciuda eforturilor politice și diplomatice ale părții române, inițiate încă de anul trecut, conducerea Parlamentului moldovean nu a arătat aceeași deschidere pentru o ședință solemnă cu caracter de simbol și de punte politică a celor două foruri legislative.<br />
</em><em>Parlamentul României va marca singular momentul, cum altfel, cu o sesiune comuna a Camerei Deputaților și a Senatului care va avea loc in 27 martie, dar la București. Prilej de lungi discursuri politice fără impact emoțional sau aniversar. Ne vom lăuda iar, cu ceea ce au făcut acum 100 de ani niște români iubitori de neam și ne vom arăta neputința de a construi un destin politic comun european, fără demagogie, pentru românii din stânga și din dreapta Prutului. </em><em>Să faci o ședință solemnă doar a Parlamentului României, unde parlamentarii moldoveni vor avea statut de &#8220;invitați&#8221; (și asta dacă vor da curs și invitației!) și nu o ședință comună a celor două Parlamente pentru a marca 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, mi se pare inacceptabil politic. </em><em>Va fi ca și cum doi frați gemeni separați de părinții divorțați își vor petrece ziua de naștere tot separați, fiecare la casa și cu părintele lui, pentru că părinții nu înțeleg că bucuria celor doi frați este dată de sentimentul firesc de a fi ÎMPREUNĂ cel puțin la ceas aniversar, viața urmând a le continua oricum, după aceea, separat, pentru că așa au vrut alții, nu ei..<br />
</em><em>Aș aminti conducerilor celor două Parlamente de la Chișinău și de la București, vorbele lui Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării din Basarabia care scria la 11 martie 1918, o telegramă adresată Regelui Ferdinand I, aflat la Iași, capitala Regatului României spunând astfel:<br />
</em><em>“În numele Sfatului Țării, care reprezintă poporul românesc din Basarabia desrobit de jugul secular, aduc Majestății Voastre expresiunea credinței neclintite a întregului popor românesc din România Răsăriteană, care în unire cu țara-mumă vede chezășia desvoltărei sale libere, calea neîmpiedicată spre cultura națională și dreptatea socială”.</em></p>
<p><strong><span class="author-name condensed">Citat de- <a href="http://unimedia.info/autori/redactia-unimedia" target="_blank" rel="noopener">Redacţia UNIMEDIA</a></span></strong><strong><img decoding="async" class="img-circle" src="http://st.unimedia.info/content/authors/redactia-unimedia.jpg" width="40" height="40" align="middle" /></strong></p>
<p>Sursa - <a rel="nofollow" href="https://www.romani.md/senator-roman-iulia-scantei-parlamentul-republicii-moldova-refuzat-de-avea-o-sedinta-comuna-cu-legislativul-romaniei/">Senator român, Iulia Scântei: Parlamentul Republicii Moldova a refuzat de a avea o ședință comună cu Legislativul României!</a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
